fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Clauzele abuzive din contracte: BNR sfătuiește băncile să evite procesele cu clienții și să negocieze acorduri cu aceștia

de Sorin Negoiţă 20.9.2013

BNR consideră că băncile ar putea să negocieze cu clienţii pe clauzele considerate abuzive şi să încheie înţelegeri cu aceştia pentru a evita procese colective în instanţă, care ar presupune consum de timp şi bani pentru toţi cei implicaţi, potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu.

” Nu doar că o considerăm posibilă, o considerăm şi dezirabilă, pentru că ea salvează timp şi salvează bani pentru toată lumea. Am încurajat băncile să creeze mecanisme de consultare, mediere, conciliere cu clienţii “, a spus Bogdan Olteanu, citat de MEDIAFAX, întrebat dacă BNR consideră posibilă soluţia unei înţelegeri între bănci şi clienţi pe clauze abuzive, la un colocviu organizat de banca centrală cu tema “Relaţia bancă – client perspective legislative”.

Dacă în precedentele luări de poziţie, BNR a adus ca argumente pentru o abordare precaută a proceselor colective stabilitatea financiară şi protecţia deponenţilor băncilor, de această dată viceguvernatorul Olteanu a invocat interesul public al relansării creditării.

Oficialul BNR a arătat că în cazul unor pierderi semnificative din acţiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale băncilor, iar băncile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, întrucât vor internaliza în cost riscul unei pierderi.

Potrivit lui Bogdan Olteanu, o bancă va include în riscurile viitoare aferente unui tip de credit pierderile eventuale dintr-un proces pe clauze abuzive cu opozabilitate erga omnes (fără excepţie), ceea ce sugerează că banca centrală se aşteaptă ca acea instituţie de credit să continue practica unor clauze abuzive.

De asemenea, Olteanu a pledat pentru modificarea legii insolvenţei, care protejează excesiv debitorul şi avantajează practicienii în insolvenţă, care încasează onorarii în detrimentul băncii şi s-a arătat împotriva unei legislaţii a falimentului personal.

La rândul său, directorul Direcţiei Juridice, Alexandru Păunescu, a reiterat nevoia unei practici unitare în domeniu, a judecării proceselor colective la nivelul instanţei supreme şi dând ca exemplu decizii ale instanţei în care s-a eliminat definitv dobânda la un credit întrucât a fost considerată clauză abuzivă.

“Au existat decizii ale unor instanţe care au anulat unele comisioane sau dobânzi. E imposibil ca printr-o hotarâre judecatoreasca sa elimini preţul insuşi al unui contract – dobânda”, a spus Păunescu

El a făcut referire la un caz de la Tribunalul Bihor, care a decis ca un client al BCR din Oradea să nu mai plătească dobânda la credit, după ce a găsit mai multe clauze abuzive în contractul de împrumut, inclusiv pe cea referitoare la modul de calcul al dobânzii.

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti, o implementare a Directivei 93/13/CEE şi hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spune că o clauză abuzivă nu se modifică, ci se elimină.

Fără a se poziţiona aparent în contradicţie cu reprezentanţii BNR, secretarul de stat în Mininisterul Justiţiei Aurel Moţiu a dat ca exemplu mai multe decizii luate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Astfel, pentru un caz din Slovacia, CJUE a decis că instanţa are dreptul de a aplica din oficiu eliminarea dobânzii dintr-un contract unde nu este menţionată dobânda anuală efectivă.

De asemenea, într-un caz din Spania, în care o dobândă a fost modificată de către instanţă, deşi Directiva 93/13/CEE nu îi dădea acest drept, ci doar obliga judecătorul să o elimine, CJUE a dat ca soluţie eliminarea completă a dobânzii.

“În situaţia respectivă, la decizia pe care a luat-o judecătorul de la instanţa inferioară de a modifica contractul de credit de a modifica o dobândă de 30% la 19%, care era dobânda pieţei în Spania la acel moment, Curtea Europeană de Justiţie a precizat că judecătorul spaniol a greşit, pentru că sancţiunea dispusă de directivă este anularea clauzei abuzive, şi nu înlocuirea ei cu o altă clauză care să recalibreze raporturile juridice dintre părţi, pentru că altfel, în această situaţie, furnizorii de servicii şi comercianţii ar fi totdeauna încurajaţi să facă acest lucru, să introducă clauze abuzive, ştiind că sancţiunea va fi aceea, la un moment dat, dacă va fi, de a se ajunge la situaţia normală, aşa că CJUE a precizat expres acest lucru”, a continuat Moţiu.

De altfel, intervenţia reprezentantului Ministerului Justiţiei a demontat mai multe dintre solicitările BNR şi ale sectorului bancar.

Moţiu a arătat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu doreşte să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit, iar o soluţie ar putea fi Tribunalul Comercial. El nu a exclus o nouă amânarea a legiferării.

Guvernul a aprobat, miercuri, înfiinţarea unui tribunal comercial în Bucureşti, care se va ocupa de litigiile din mediul de afaceri, cum ar fi cele privind insolvenţa şi concurenţa neloială, urmărindu-se judecarea cu celeritate a cauzelor în domenii sensibile.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorităţi, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 miliard de euro.

Oficialul Ministerului Justiţiei a afirmat că nu s-a adoptat până în prezent o nouă decizie de amânare.

“Se poate să se adopte textele într-o variantă modificată, sau pot să intre aşa cum sunt acum în vigoare. Dat fiind termenul foarte scurt, dacă se va aduce vreo modificare, se aduce prin ordonanţă de urgenţă. Dacă nu se intervine în niciun fel, intră în vigoare cum sunt acum”, a explicat Moţiu.

Acesta a adăugat că decizia aparţine ministrului Robert Cazaciuc

Prima amânare a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

De altfel, chiar în forma finală scrisorii de intenţie convenite cu FMI şi aprobată de guvern săptămâna trecută, se menţionează: “Totodată, pentru a evita ameninţarile la adresa stabilităţii financiare, autorităţile se vor consulta pe larg cu toate părţile implicate relevante ţinând seama şi de analiza impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în legea de aplicare a codului de procedură civilă, finalizată de BNR. Autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor”.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

În luna iunie, BNR a transmis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

A doua amânare a fost operată de această dată în Parlament, de către deputaţi, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

Banca Naţională a României a transmis Ministerului Justiţiei un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului.

De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate şi provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienţi şi pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze.

Surse bancare au precizat că, metodologic, BNR a analizat ce credite sau tip de credite au evoluat altfel decât s-ar fi aşteptat din condiţiile de la originarea creditului. Acolo unde BNR a constatat că unele dobânzi, în derularea creditului, aşa cum au primit date, au evoluat “inconsistent” faţă de prevederile iniţiale, s-a considerat că există indicii de posibile acţiuni în instanţă şi s-au calculat anumite prejudicii, ţinând cont de sentinţe rezonabile.

“În note s-au menţionat şi calculele băncilor, care au făcut o generalizare asupra portofoliului pornind de la deciziile judecătoreşti pe fiecare bancă în parte. Scenariile contruite de bănci diferă foarte mult de ceea ce a analizat BNR”, au precizat sursele bancare.

BNR a inclus în rândul clauzelor abuzive ratele variabile în funcţie de indicele intern de referinţă, considerat principalul element de contestare în cazul dobânzilor variabile, care ar fi trebuit să fie la un moment dat aproape identice indiferent de momentul de generare al creditelor.

De asemenea, BNR a identificat diferenţe semnificative între marjele fixe la creditele cu dobândă variabilă legate de un indice extern.

În toate aceste cazuri s-a urmărit coerenţa evoluţiei dobânzilor de-a lungul derulării creditului. Ca un exemplu, un credit acordat în 2006, cu dobândă variabilă lagată de un indice intern de referinţă, ar fi trebuit să aibă în 2009 sau 2010 o rată de dobândă foarte apropiată de un credit nou acordat de bancă la acele momente, întrucât condiţiile macroeconomice şi de piaţă erau similare pentru toate creditele, indiferent de momentul acordării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Libanului a demisionat

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății din Liban, Hamad Hassan, a anunțat luni demisia întregului guvern libian, decizia fiind luată sub presiunea faptului că mai mulți membri ai cabinetului… Mai mult

Stiri

Complexul Energetic Oltenia are nevoie de 7 mld. lei pentru investiții în producția pe gaze și din regenerabile

Adrian N Ionescu

Restructurarea producției Complexului Energetic Oltenia ar urma să coste circa 7 miliarde de lei doar pentru investiția în conversia grupurilor de producție pe cărbune în… Mai mult

Stiri

Redeschiderea Dosarului 10 august / Curtea de Apel București și-a declinat competența și trimite cazul la Tribunal

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, că nu are competenţa materială să judece cererea DIICOT de redeschidere a anchetei împotriva foştilor şefi ai… Mai mult

Stiri

Cel mai mare număr de decese înregistrat în luna iunie din ultimii 10 ani

Mariana Bechir

În luna iunie, în România au decedat 21.073 de persoane, cu 824 mai multe decât în luna mai şi cu 544 mai multe decât în… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Proiect de HG: Lista bolilor contagioase ce impun izolarea bolnavului

Vladimir Ionescu

Guvernul a întocmit lista de boli infecțioase pentru care se poate institui izolarea persoanelor bolnave cu semne şi simptome. Bolile contagioase vizate au fost stabilite… Mai mult

Stiri

3.000 de protestatari arestați în Belarus: Lukașenko acuză amestecul Cehiei în organizarea de proteste

Iulian Soare

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. În urma… Mai mult

Europa

Olaf Scholz, varianta social-democraților germani pentru postul de cancelar

Iulian Soare

Social-democrații germani l-au propus luni pe Olaf Scholz, ministrul de finanțe și cel mai popular politician al partidului, să îi succeadă cancelarei Angela Merkel la… Mai mult