Pentru fiecare cohortă de pacienți cu cancer, România suportă un impact cumulat pe cinci ani de 3,4 miliarde euro, conform studiului „Povara cancerului în România și impactul său asupra economiei”, prezentat de Clara Volintiru, conferențiar universitar doctor, ASE București, la Conferința CursDeGuvernare „Sănătatea – sursă de competitivitate: Investiția în sistemul sanitar și aportul vieții sănătoase la economie”.
Reformele și investițiile eficiente ar putea reduce semnificativ pierderile economice generate de cancer, în condițiile în care studiile internaționale arată că în țările cu venituri medii, precum România, investițiile în sănătate au un efect de multiplicare de 10 ori, este concluzia studiului prezentat de Clara Volintiru.
Cancerul este o provocare din ce în ce mai mare la nivel global, în care estimările indică o creștere cu 20% a impactului acestei boli în următorul deceniu, în pofida progreselor semnificative de diagnostic și tratament.
Stilul de viață și anumiți factori cresc riscul și prevalența bolii la nivel mondial, dar în România, situația este mai dificilă, pentru că situația are un impact mai mare asupra pieței muncii și economiei. Unul din doi pacienți cu cancer din România este la vârstă activă, comparativ cu unul din trei, în statele din vestul UE, a declarat Volintiru.
Impactul asupra familiilor și asupra economiei
Avem de-a face cu un sistem universal ce, teoretic, acoperă cam tot ceea ce ar fi necesar să primească un pacient cu cancer, din punct de vedere al diagnosticului și tratamentului, dar analiza relevă faptul că un pacient din România trebuie să suporte din buzunar echivalentul fondurilor cheltuite de la bugetul public, aproximativ 10.000 de lei în primul an.
Eficiența alocării resurselor este diminuată în mare măsură de accesibilitatea la diagnostic și tratament. Pacienții se regăsesc în situația de a merge pe cont propriu la centrele mari, puține, de diagnostic și tratament, și de aici costurile mari mapate de studiu.
Ne uităm nu doar la pacient, ci și la aparținători și la impactul societal, ținând cont de prevalența îngrijirii informale în România, a adăugat Clara Volintiru.
O mare parte din povara îngrijirii rămâne pe aparținători, situație ce are la rândul ei repercusiuni asupra contribuției economice în societate a forței de muncă și ne poate duce la o valoare cumulată de aproximativ 3% din PIB pierdut prin fiecare cohortă anuală de pacienți de cancer din România. Aceasta, calculând totalul de pacienți diagnosticați la nivelul anului 2019, 100.000, și numărul de aparținători care sunt implicați în transportul pacienților și în îngrijirea acestora, cel puțin pe o perioadă de șase luni, valoare medie luată în considerare.
1 din 10 români s-ar afla într-o situație de sărăcie severă dacă este diagnosticat cu cancer
Concediile medicale acoperă salariul unui angajat, dar sunt prea multe persoane în situații de angajare precară, din diverse motive – nivel de calificare redus (agricultură, muncă domestică), munca la negru și la gri.
Aceste persoane reprezintă 1 din 3 angajați din România și, de aceea există un risc de sărăcire severă în cazul unui diagnostic de cancer.
Dacă ne uităm și la rezervele familiilor, din perspectiva depozitelor, cumulăm un efect economic și ajungem la o situație în care 9 din 10 români s-ar afla într-o situație de sărăcire severă ca urmare a unui diagnostic de cancer.
Investițiile eficiente ar diminua efectele de pierdere prin productivitatea muncii
În esență, acest lucru ne arată că avem o plajă foarte mare de rentabilitatea a investițiilor în sănătate și, în special, în zona aceasta, de prevenire și de tratare a cancerului, pentru că în România s-au cheltuit în 2019, 160 de euro/capita, cu gestiunea cancerului, sub toate aspectele lui. Tot în 2019, regăsim în paritatea puterii de cumpărare o pierdere la nivel economic de 490 de euro/capita, a mai spus Clara Volintiru.
Există, practic, pragul de rentabilitate, pentru a crește aceste cheltuieli de prevenire și gestiune a cancerului și de diminuare a efectelor de pierdere prin productivitatea muncii.
Pentru fiecare cohortă de pacienți, avem un impact cumulat pe următorii cinci ani de 3,4 miliarde euro pierduți de la nivelul economiei naționale. Cohorta din 2020 a fost probabil și mai mare, din cauza pandemiei.
În esență, pe baza studiilor existente la nivelul OMS, în țările cu venit mediu, precum România, impactul de multiplicare economică ar putea să fie de 10 ori în cazul investițiilor în sănătate, astfel încât aplicăm această perspectivă asupra diverselor pachete de reforme publice pentru segmentul de cancer avem potențialul de a adresa pierderile economice produse de scăderea productivității generate de cancer prisma bolii, a adăugat Clara Volintiru.
Recomandările de politici publice formulate după consultări cu asociații de pacienți, asociațiile profesionale, cu reprezentanții sectorului public și privat, prezentate de Clara Volintiru:
- Susținem ideea unui plan național de combatere a cancerului, aliniat cu obiectivele europene, pe cei patru piloni:
- Prevenție, screening, diagnostic și tratament, dar și pe asigurarea calității vieții. Este foarte important să ținem că în momentul de față, chiar și în stadiile avansate ale bolii, prin tratamentul adecvat și al terapiei inovative, pacienții pot beneficia de o durată de viață extinsă. Nu trebuie să tratăm lucrurile ca pe o bătălie pierdută.
- Este foarte important să existe o optimizare a timpului scurs dintre diagnosticare și tratament, pentru că aceasta crește speranța de viață și calitatea vieții.
- Propunem o abordare bazată pe medicina personalizată, inclusiv pe tratamente inovative.
- Accesul la servicii este o funcție esențială a gestiunii bolii și a prevenirii pierderilor economice aferente acesteia.
- Screening și prevenție timpurie. Trebuie targetați factorii de risc, 40% din tipurile de cancer putând fi prevenite.
- Să scalăm acele bune practici dezvoltate la nivel regional.
- Esențial este existența Registrului național. Este imposibil să dezvoltăm politici publice fără evidențe de acest fel.
- Finanțarea ar trebui să urmeze principiul finanțarea urmărește pacientul și să se dezvolte pachete unice de diagnostic, să nu se mai meargă pe plata pe tipul de servicii, care destructurează complet parcursul pacientului.
- Accesul al terapii inovative, pregătirea unor protocoale naționale actualizate.
- Program național de educație în ceea ce privește cancerul.
Citiți AICI și prezentarea scrisă, completă a Clarei Volintiru.
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
Un răspuns
Sanatate!
Daca sunt salariile mici brute castiga si salariatul putin si statul castiga putin deaia suntem o tara saraca si cetateni saraci ca avem salari mici fata de Uniunea Europeana isa preturile la intretinere, alimente si chirii au crescut foarte grav.Nu am nimic cu nimeni dar e grea viata cu doar doua mii de lei sau trei mii sau mai rau cu minimul pe economie pe luna.
O zi buna.