România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult›
10.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult›
07.01.2021
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult›
07.01.2021
O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult›
06.01.2021
Regim de urgență la Curtea Europeană, pentru întrebarea din România: Este obligatorie respectarea recomandărilor din MCV?
de Vladimir Ionescu , 17.5.2019
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca solicitarea Tribunalului Bihor să fie discutată în procedură de urgență, ceea ce reprezintă o premieră, întrucât pentru celălalte sesizări pe această temă adresate de alte instanțe din România s-a stabilit procedură accelerată.
Diferența dintre cele două este că procedura de urgență durează aproximativ trei luni, în loc de șase luni, cazul celei accelerate.
Mai multe instanțe românești au cerut CJUE să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene.
O solicitare asemănătoare a făcut și Tribunalul Olt, de exemplu, la cererea Forumului Judecătorilor din România.
Cele patru întrebări către Curtea de Justiție a Uniunii Europene:
1. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?
2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?
3. Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?
4. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respectă criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?