Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

de Marin Pana , 4.9.2019

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.

Cu doar 5%, ne situăm aproape la jumătate față de media europeană și mult sub topul în materie, dominat de Franța (11,5%), Germania (11,1%) și Suedia (11%).

Pentru referință, menționăm că, în urma vecinilor bulgari (la care 8,1% din PIB bani care se duc în sectorul sanitar) apar peste pragul de șapte procente Irlanda, Ungaria ( ambele cu 7,4%), Croația (7,2%), Cehia și Slovacia (ambele cu 7,1%).

Deasupra nivelului de 6% se clasează Cipru (6,8%), Lituania (6,7%), Estonia, Polonia (ambele cu 6,5%), Letonia (6,2%) și Luxemburg ( tot 6,2% , dar valoarea e afectată de PIB-ul creat și de cetățenii din statele vecine).

Alfel spus, diferența în termeni comparabili, date fiind diferențele de nivel de dezvoltare, au fost consemnate de Eurostat a se situa cam la 30% față de Polonia și de aproape 50% față de Ungaria. Din păcate, majorarea salariilor din sectorul sanitar aplicată ceva mai recent decât datele a căror prelucrare a fost finalizată de statistica europeană nu este de natură să ajute prea mult la îmbunătățirea condițiilor de tratament, date fiind proiectele abandonate de construire a unor noi spitale regionale și de dotarea cu aparatură modernă.

De subliniat, costurile cu aparatura, medicația și alte materiale absolut necesare pentru o prestație medicală la nivel european sunt foarte apropiate de la o țară la alta, date fiind sursele comune de furnizare, doar „manopera” fiind la un alt nivel de cost. Practic, o țară care are posibilități ceva mai reduse, rezultate dintr-o performanță economică ceva mai scăzută ar trebui să aloce mai mult și nu mai puțin ca procentaj raportat la PIB pentru a asigura servicii medicale decente.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea. Sumarul”)

Legătura impusă de necesitățile obiective ar fi nu cu veniturile bugetare ( oricum foarte scăzute la noi, undeva la 70% din media UE, tot raportat la PIB) și nici cu nevoile salariale pentru a nu pierde specialiști în domeniu ci cu dimensiunea populației și cu numărul de îmbolnăviri, evident mai mare în cazul unui sistem deficitar la igienă, educație și prevenție.

Cert este că valoarea de 432 euro/locuitor cheltuieli, situată cu 23% sub cea din Bulgaria (556 euro) sugerează un interes foarte redus pentru sănătatea populației, diferența crescând la mai mult de un odin de mărime în raport cu un stat altminteri vecin la procentajul alocat din PIB, precum Luxemburg (1 la 13 !).

Disparitățile se reduc dacă se face ajustarea cu puterea de cumpărare rezultată din ajustarea cu nivelul prețurilor din fiecare stat, operațiune care ne ridică la nivelul de 900 euro în termeni de paritate standard (pps). Cu care rămânem, însă, singurul stat sub pragul de 1.000 de euro pps și la o distanță apreciabilă de liderul Germania (4.200 euro pps, adică de patru ori și jumătate mai mult).

Situația ar fi fost încă și mai rea dacă ritmul de creștere al acestor cheltuieli nu ar fi fost relativ ridicat (fapt explicabil și prin baza mică de raportare, care reduce în termeni absoluți și sumele suplimentare alocate de-a lungul anilor). Aici, cu +40,4% între 2011 și 2016, suntem pe locul doi după Estonia (+46,6%) și înaintea Bulgariei (+38,6%) și Lituaniei (+34,1%).

Pentru a vedea și în structură pe ce s-au dus banii cheltuiți în sănătate raportat la practica europeană, ar fi utilă și prezentarea pe capitole ca procentaj din suma totală:

Diferența majoră apare la cheltuielile cu bunuri medicale, cu mult mai mari la noi deoarece sunt raportate la un total semnificativ mai mic dar și pentru că prețurile sunt relativ apropiate de cele practicate în Occident. În lipsă de resurse, se formează astfel deficite majore la îngrijirea pe termen lung (care compromite actul medical inițial și calitatea vieții celor tratați) și, din păcate, la cea mai importantă sursă sustenabilă de economii pe termen lung, capitolul de prevenție.

Una peste alta, la noi sănătatea este un bun des invocat dar fără o corespondență la nivel de decizie. Subfinanțat în favoarea unei taxări reduse și a acordării unor sume de bani direct pentru consum (îndeosebi în cazul pensionarilor). Până la urmă, va trebui să conștientizăm că, dacă nu suntem bine, degeaba avem minifiscalitate iar banii din buzunar nu țin loc de sănătate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult