fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

Europa

Raport FMI: Guvernele lumii au mobilizat 11.000 de miliarde de dolari în lupta cu pandemia. Politici post-criză pentru redresarea economiei

Peste două treimi din guvernele de la nivel mondial și-au amplificat răspunsul fiscal în fața pandemiei Covid-19 față de luna aprilie, reiese din raportul de… Mai mult

25.06.2020

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

de Marin Pana , 4.9.2019

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.

Cu doar 5%, ne situăm aproape la jumătate față de media europeană și mult sub topul în materie, dominat de Franța (11,5%), Germania (11,1%) și Suedia (11%).

Pentru referință, menționăm că, în urma vecinilor bulgari (la care 8,1% din PIB bani care se duc în sectorul sanitar) apar peste pragul de șapte procente Irlanda, Ungaria ( ambele cu 7,4%), Croația (7,2%), Cehia și Slovacia (ambele cu 7,1%).

Deasupra nivelului de 6% se clasează Cipru (6,8%), Lituania (6,7%), Estonia, Polonia (ambele cu 6,5%), Letonia (6,2%) și Luxemburg ( tot 6,2% , dar valoarea e afectată de PIB-ul creat și de cetățenii din statele vecine).

Alfel spus, diferența în termeni comparabili, date fiind diferențele de nivel de dezvoltare, au fost consemnate de Eurostat a se situa cam la 30% față de Polonia și de aproape 50% față de Ungaria. Din păcate, majorarea salariilor din sectorul sanitar aplicată ceva mai recent decât datele a căror prelucrare a fost finalizată de statistica europeană nu este de natură să ajute prea mult la îmbunătățirea condițiilor de tratament, date fiind proiectele abandonate de construire a unor noi spitale regionale și de dotarea cu aparatură modernă.

De subliniat, costurile cu aparatura, medicația și alte materiale absolut necesare pentru o prestație medicală la nivel european sunt foarte apropiate de la o țară la alta, date fiind sursele comune de furnizare, doar „manopera” fiind la un alt nivel de cost. Practic, o țară care are posibilități ceva mai reduse, rezultate dintr-o performanță economică ceva mai scăzută ar trebui să aloce mai mult și nu mai puțin ca procentaj raportat la PIB pentru a asigura servicii medicale decente.

(Citiți și: ”Mic Tratat de finanțat subdezvoltarea. Sumarul”)

Legătura impusă de necesitățile obiective ar fi nu cu veniturile bugetare ( oricum foarte scăzute la noi, undeva la 70% din media UE, tot raportat la PIB) și nici cu nevoile salariale pentru a nu pierde specialiști în domeniu ci cu dimensiunea populației și cu numărul de îmbolnăviri, evident mai mare în cazul unui sistem deficitar la igienă, educație și prevenție.

Cert este că valoarea de 432 euro/locuitor cheltuieli, situată cu 23% sub cea din Bulgaria (556 euro) sugerează un interes foarte redus pentru sănătatea populației, diferența crescând la mai mult de un odin de mărime în raport cu un stat altminteri vecin la procentajul alocat din PIB, precum Luxemburg (1 la 13 !).

Disparitățile se reduc dacă se face ajustarea cu puterea de cumpărare rezultată din ajustarea cu nivelul prețurilor din fiecare stat, operațiune care ne ridică la nivelul de 900 euro în termeni de paritate standard (pps). Cu care rămânem, însă, singurul stat sub pragul de 1.000 de euro pps și la o distanță apreciabilă de liderul Germania (4.200 euro pps, adică de patru ori și jumătate mai mult).

Situația ar fi fost încă și mai rea dacă ritmul de creștere al acestor cheltuieli nu ar fi fost relativ ridicat (fapt explicabil și prin baza mică de raportare, care reduce în termeni absoluți și sumele suplimentare alocate de-a lungul anilor). Aici, cu +40,4% între 2011 și 2016, suntem pe locul doi după Estonia (+46,6%) și înaintea Bulgariei (+38,6%) și Lituaniei (+34,1%).

Pentru a vedea și în structură pe ce s-au dus banii cheltuiți în sănătate raportat la practica europeană, ar fi utilă și prezentarea pe capitole ca procentaj din suma totală:

Diferența majoră apare la cheltuielile cu bunuri medicale, cu mult mai mari la noi deoarece sunt raportate la un total semnificativ mai mic dar și pentru că prețurile sunt relativ apropiate de cele practicate în Occident. În lipsă de resurse, se formează astfel deficite majore la îngrijirea pe termen lung (care compromite actul medical inițial și calitatea vieții celor tratați) și, din păcate, la cea mai importantă sursă sustenabilă de economii pe termen lung, capitolul de prevenție.

Una peste alta, la noi sănătatea este un bun des invocat dar fără o corespondență la nivel de decizie. Subfinanțat în favoarea unei taxări reduse și a acordării unor sume de bani direct pentru consum (îndeosebi în cazul pensionarilor). Până la urmă, va trebui să conștientizăm că, dacă nu suntem bine, degeaba avem minifiscalitate iar banii din buzunar nu țin loc de sănătate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Alegeri locale pe 27 septembrie – decizie Senat

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat marți un proiect de lege inițiat de UDMR care stabilește data alegerilor locale pe 27 septembrie, după ce Comisia Juridică a decis… Mai mult

Europa

Președintele Ungariei cere României și Ucrainei să nu mai polueze râurile

Iulian Soare

Președintele Ungariei, Janos Ader (foto), a cerut Ucrainei și României să oprească poluarea a două râuri majore care trec și prin Ungaria, după ce inundațiile… Mai mult

Stiri

Statul caută finanţare pe pieţele internaţionale: Investitorii au subscris oferte de 5,5 miliarde de dolari

Alexandra Pele

Statul a iniţiat marţi ce-a de-a treia ieşire din acest an pe pieţele internaţionale pentru obţinerea de finanţare, de data aceasta în dolari. Investitorii au… Mai mult

Europa

Joseph E. Stiglitz: Priorităţile unei economii în umbra pandemiei Covid-19

Alexandra Pele

Având în vedere că speranţele unei reveniri rapide din recesiunea economică indusă de pandemia coronavirus se disipă pe zi ce trece, factorii de decizie ar… Mai mult

Stiri

Prognoza de vară a Comisiei Europene pentru România: Scădere de 6% din PIB în 2020, revenire de doar 4% din PIB anul viitor

Alexandra Pele

Comisia Europeană anticipează un declin al economiei României de 6% din PIB în acest an, urmat de o revenire de 4% din PIB în 2021,… Mai mult

Stiri

Proiect: Locuitorii din zona limitrofă parcurilor eoliene din Marea Neagră ar putea deveni acţionarii acestora. Regimul subvenţiilor

Adrian N Ionescu

Proprietarii viitoarelor parcuri eoliene offshore, care se vor construi în Marea Neagră, ar putea fi obligaţi să ofere 20% din acţiuni locuitorilor care au reşedinţă… Mai mult

Stiri

Sondaj IRSOP: Doar jumătate dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor

Vladimir Ionescu

Numai 55% dintre tinerii români sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, în contextul crizei generate de noul coronavirus. Pentru moment, sănătatea (46%) şi… Mai mult