Cheia crizei în Eurozonă e la Germania. De ce n-o folosește? - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Cheia crizei în Eurozonă e la Germania. De ce n-o folosește?

11 septembrie, 2012

Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, urmează să prezinte programul de trecere în responsabilitatea Băncii Centrale Europene a unei părți importante din supravegherea pentru toate cele circa 6.000 de bănci din UE până în 2014. Liderii europeni și-au dat acordul de principiu dar detaliile acestei operațiuni sunt aprig discutate, îndeosebi posibilitatea recapitalizării directe a băncilor cu probleme.

Deși toate cele 27 de state au drept de veto asupra planului de concentrare în mâna BCE a deciziilor asupra sistemelor bancare naționale, cea mai mare temere este dată de opoziția puternică ce se manifestă în Germania.

Berlinul are rețineri în privința asumării unui rol dificil de îndeplinit și a alocării de resurse importante pentru susținerea Mecanismului European de Stabilitate (MES).


Cu un volum al MES de 500 miliarde euro destinat intervențiilor directe și cu cetățenii germani pe post de principali contribuabili (și alți 440 miliarde deja alocați pentru Fondul European de Stabilitate Financiară), îngrijorarea că pe această cale se va plăti factura unor politici prea laxe ale altor state este una cât se poate de reală. De aici și apelul la Curtea Constituțională a Germaniei, care va trebui să decidă (decizie așteptată miercuri, 12 septembrie) în ce măsură legea fundamentală a republicii federale permite alocarea de fonduri în beneficiul stabilității UE.

Germania are rețineri și asupra universailității rolului de ultim supraveghetor al BCE și ar prefera o concentrare asupra băncilor mari la nivel național, care prezintă un risc sistemic. Motivația este numărul exagerat de mare de entități ce ar trebui urmărite și diluarea responsabilității. A fost avansat chiar un număr de 60 de mari bănci ce ar trebui monitorizate mai atent, restul urmând a fi supuse unui proces de reglementare strictă.

Implicațiile politice ale cedării unei părți din suveranitatea națională, inclusiv de către Germania ( unde băncile de economii sunt destul de influente), complică problema. Mai ales că autoritățile de la Bruxelles insistă asupra unui calendar rapid de extindere a puterii BCE, cu dreptul de a interveni din ianuarie 2013 asupra băncilor ce beneficiază de ajutor de stat, din iulie 2013 asupra băncilor de risc sistemic și din ianuarie 2014 asupra tuturor băncilor.

Germania ar prefera o inversare a ordinii, cu băncile de risc sistemic în prim-plan, ceea ce ar lăsa în așteptare eventualele intervenții pentru salvarea băncilor mai mici din Spania, de pildă.


Cert este că nemții se văd puși în situația de a decide o angajare serioasă la efortul de coeziune financiară sau o decuplare cu efect probabil în distanțarea țării de zona euro.

Politica de austeritate de inspirație teutonă nu convine țărilor care au nevoie de dezvoltare și au angajat planuri sociale ceva mai generoase decât își pot permite pe baza veniturilor bugetare pe care le obțin. Deja, diferența dintre dobânzile la care se finanțează întreprinderile germane și cele din flancul sudic al UE este consistentă și îndepărtează perspectiva reducerii decalajelor de nivel de trai.

Asumarea unui risc comun de default prin emiterea de obligațiuni europene ar nivela diferențele naționale dar în jos pentru economiile mai puțin performante și cu costuri în plus pentru economiile mai performante, cum este cea germană. Este și motivul pentru care cancelarul Angela Merkel și ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble insistă pe necesitatea unei politici financiare comune a statelor beneficiare și a unei aplicări uniforme a moderației în alocarea fondurilor la nivel european.

***

Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) a fost creat în 2010 și are drept scop menținerea stabilității financiare a statelor membre UE. Fondul este acoperit cu angajamente ale statelor membre în sumă de 780 miliarde euro și are o capacitate de împrumut de 440 miliarde euro.

FESF acordă împrumuturi către state și poate interveni pe piețele primare și secundare (cu aprobarea BCE). Intervenția se poate face și pe baza adoptării unor programe de tip precautionary sau prin emiterea unor bonduri pe piețele de capital.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

FESF este organizat sub forma unei companii financiare cu sediul în Luxemburg deținută de statele membre UE. Ea are ratingul AAA din partea Fitch, Aaa din partea Moody’s și AA+ de la Standard & Poor’s.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. – Momentan , in intreaga UE , doar RFG este tara care face excedent financiar ridicat din export. Expot in UE sau in afara comunitatii . Financiar , situatia actuala e convenabila pentru politicienii germani .
    – FESF nu e solutia miracol . Daca ar trebui sa imprumute state ca Spania si in special Italia , capacitatea ei financiara ar fi total insuficienta . Cu agravantul ca aceste doua tari sint si garante a fondului . 🙂
    – Greu sa impaci capra si varza in o comunitate cu 27 de guverne si tot atitea interese divergente . Si aici ajungem la marea problema a UE . Diferentele colosale intre uniunea din statele federale americane care comun si oficial se numesc USA si uniunea Europeana care e un produs economic , social , financiar total artificial .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. – Momentan , in intreaga UE , doar RFG este tara care face excedent financiar ridicat din export. Expot in UE sau in afara comunitatii . Financiar , situatia actuala e convenabila pentru politicienii germani .
    – FESF nu e solutia miracol . Daca ar trebui sa imprumute state ca Spania si in special Italia , capacitatea ei financiara ar fi total insuficienta . Cu agravantul ca aceste doua tari sint si garante a fondului . 🙂
    – Greu sa impaci capra si varza in o comunitate cu 27 de guverne si tot atitea interese divergente . Si aici ajungem la marea problema a UE . Diferentele colosale intre uniunea din statele federale americane care comun si oficial se numesc USA si uniunea Europeana care e un produs economic , social , financiar total artificial .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr