Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză

România se numără printre statele care au sprijinit foarte puțin economia din punct de vedere financiar – și asta din cauza unui cerc vicios în care se zbate ori de câte ori se intră într-o criză:

pe de o parte, fiscalitatea mică ajută în anii obișnuiți economia; pe de ltă parte, bugetul rămâne descoperit în anii grei, astfel încât statul nu mai are nici forța financiară și nici spațiul fiscal necesare unui ajutor coerent.

Mai jos, cifrele care configurează – a câta oară? – studiul de ”caz-școală” începând cu 2019 și terminând cu bilanțul sprijinului acordat de guvern economiei în contextul crizei Covid.

1- Venituri bugetare mici: fiscalitate relaxată – colectare și mai relaxată

Cu un nivel al veniturilor fiscale de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, cu peste 14 puncte procentuale sub media UE. Deși un asemenea nivel face practic aproape imposibilă acordarea de facilități fiscale cu scopul de a direcționa economia către un nivel superior al plus-valorii, Guvernele României au acordat totuși o serie de astfel de stimulente.

O recunoaște chiar Ministerul Finanțelor Publice. Tratamentul fiscal preferențial – respectiv cumulul de măsuri care vizează scutiri, deduceri și facilități fiscale pentru anumiți contribuabili și sectoare economice – are un impact de 52,5 miliarde de lei asupra bugetului din acest an, echivalentul a 4,7% din PIB, se arată în ”Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-2024”.

2- Consecința în criză: Spațiu fiscal redus, lipsă resurse bugetare. Comparație cu statele care merg pe excedente

Sprijinul fiscal implementat de Guvernul de la București în contextul pandemiei și ajutoarele de stat țintite constituie una din cele mai mici din regiune, chiar din lume. În ciuda dimensiunii reduse, deficitul bugetar al României a explodat în 2020, la 9,8% din PIB, ținta pentru acest an fiind de 7,1% din PIB.

Din estimările Fondului Monetar Internațional (FMI), măsurile fiscale s-au ridicat la 2,3% din PIB, ceea ce clasează România pe locul 114 la nivel mondial.

În valoarea absolută, cheltuielile suplimentare realizate de guvern în contextul pandemiei și veniturile bugetare pierdute (ca urmare a unor măsuri fiscale menite să sprijine companiile) s-au ridicat la 5,6 miliarde de dolari. Suma ”pălește” în comparație cu cele din alte state, chiar și din regiune.
Polonia, spre exemplu, este liderul incontestabil, cu măsuri directe în valoare de 44,7 miliarde de dolari.

În privința măsurilor destinate să sprijine lichiditatea din piață, România stă ceva mai bine, cu alocări de 3,2% din PIB, potrivit calculelor FMI. Cehia este liderul regional din acest punct de vedere, cu 15,5% din PIB.

Iată de unde au avut statele UE resurse de a susține companiile cu sume uriașe prin comparație cu România, analizând încasările fiscale de la aceleși companii: 

3- Ajutorul în timp de ”pace” și cazul HoReCa – cea mai lovită de criză industrie s-a bucurat ani la rând de cel mai lejer tratament fiscal

În plus, de multe ori aceste facilități sunt acordate pentru categorii mari de contribuabili sau sunt folosite de altele drept ”portițe” de optimizare fiscală (cum s-a întâmplat când contractele de muncă pentru posturi de consultanță și management au migrat către contracte de servicii cu microîntreprinderi, care se bucură de o impozitare mai redusă).

(Citiți și: ”Din ce Bugete raportate la PIB își fac statele UE cheltuielile cu Educația, Sănătatea și Investițiile raportate la PIB”)

O altă măsură cu impact incert vizează majorarea în 2018 a plafonului pentru microîn­treprinderi de la o sută de mii de euro pe an la un milion de euro pe an, fapt ce a făcut ca marea majoritate a compa­niilor să datoreze impozit pe venit (1%), nu pe profit (16%).

Potrivit rapoartelor ANAF consultate de CursDeGuvernare.ro, în perioada 2016-2020, numărul plătitorilor de impozit pe profit a scăzut considerabile, în vreme ce numărul de contribuabili care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor a înregistrat un avans de aproape 62%, ajungând la peste 800 de mii la sfârșitul anului trecut. În același interval, numărul de companii active încadrate conform vectorului fiscal în categoria plătitorilor de impozit pe venit a scăzut cu 40%, la sub 120 de mii.

(Citiți și: ”Cum se plimbă facilitățile fiscale prin bugetele României: pe ce dăm, de fapt, aproape 5% din PIB”)

Alte măsuri, cum ar fi eliminarea impozitului pe profit pentru HoReCa și înlocuirea sa cu un impozit specific, au creat distorsiuni în piață. Această măsu­ră a vizat doar hotelurile și restaurantele mari, cu cifre de afaceri peste un milion de euro, restul fiind supuse impozitului pe venitul microîntreprinderilor. Valoarea maximă la care poate ajunge acest impozit este însă una derizorie, de circa 73.000 de lei, potrivit calculelor lui Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate.

Exemple de facilități fiscale din zona impozitului pe venit/ contribuții:

• Scutirea de impozit pe sa­lariu a angajaților sezonieri din HoReCa;
• Scutire de impozit pe sala­riu pentru persoanele care obțin venituri din activități de cercetare-dezvoltare;
• Scutire de impozit pe salariu, de plată a CASS și reducerea CAS de la 25% la 21,25% pentru angajații din sectorul construcțiilor și al producției de materiale de construcții;
• Aplicarea regimului microîntreprinderilor și pentru consultanță și management;
• Reducerea semnificativă a bazei de calcul a CASS pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, inclusiv profesii liberale, dar și din drepturi de autor.

Exemple de facilități fiscale la TVA:

• Reducerea TVA de la 19% la 9%, inclusiv pentru băuturi și alimente;
• Reducerea TVA de la 9% la 5% pentru mâncarea și băuturile nealcoolice servite în restaurante (nu însă și pentru cele livrate la domiciliu).