România se numără printre statele care au sprijinit foarte puțin economia din punct de vedere financiar – și asta din cauza unui cerc vicios în care se zbate ori de câte ori se intră într-o criză:
pe de o parte, fiscalitatea mică ajută în anii obișnuiți economia; pe de ltă parte, bugetul rămâne descoperit în anii grei, astfel încât statul nu mai are nici forța financiară și nici spațiul fiscal necesare unui ajutor coerent.
Mai jos, cifrele care configurează – a câta oară? – studiul de ”caz-școală” începând cu 2019 și terminând cu bilanțul sprijinului acordat de guvern economiei în contextul crizei Covid.
1- Venituri bugetare mici: fiscalitate relaxată – colectare și mai relaxată
Cu un nivel al veniturilor fiscale de 26,8% din PIB, România se situa în 2019 pe penultimul loc la nivel european, cu peste 14 puncte procentuale sub media UE. Deși un asemenea nivel face practic aproape imposibilă acordarea de facilități fiscale cu scopul de a direcționa economia către un nivel superior al plus-valorii, Guvernele României au acordat totuși o serie de astfel de stimulente.
O recunoaște chiar Ministerul Finanțelor Publice. Tratamentul fiscal preferențial – respectiv cumulul de măsuri care vizează scutiri, deduceri și facilități fiscale pentru anumiți contribuabili și sectoare economice – are un impact de 52,5 miliarde de lei asupra bugetului din acest an, echivalentul a 4,7% din PIB, se arată în ”Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-2024”.
2- Consecința în criză: Spațiu fiscal redus, lipsă resurse bugetare. Comparație cu statele care merg pe excedente
Sprijinul fiscal implementat de Guvernul de la București în contextul pandemiei și ajutoarele de stat țintite constituie una din cele mai mici din regiune, chiar din lume. În ciuda dimensiunii reduse, deficitul bugetar al României a explodat în 2020, la 9,8% din PIB, ținta pentru acest an fiind de 7,1% din PIB.
Din estimările Fondului Monetar Internațional (FMI), măsurile fiscale s-au ridicat la 2,3% din PIB, ceea ce clasează România pe locul 114 la nivel mondial.
În valoarea absolută, cheltuielile suplimentare realizate de guvern în contextul pandemiei și veniturile bugetare pierdute (ca urmare a unor măsuri fiscale menite să sprijine companiile) s-au ridicat la 5,6 miliarde de dolari. Suma ”pălește” în comparație cu cele din alte state, chiar și din regiune.
Polonia, spre exemplu, este liderul incontestabil, cu măsuri directe în valoare de 44,7 miliarde de dolari.
În privința măsurilor destinate să sprijine lichiditatea din piață, România stă ceva mai bine, cu alocări de 3,2% din PIB, potrivit calculelor FMI. Cehia este liderul regional din acest punct de vedere, cu 15,5% din PIB.
Iată de unde au avut statele UE resurse de a susține companiile cu sume uriașe prin comparație cu România, analizând încasările fiscale de la aceleși companii:
3- Ajutorul în timp de ”pace” și cazul HoReCa – cea mai lovită de criză industrie s-a bucurat ani la rând de cel mai lejer tratament fiscal
În plus, de multe ori aceste facilități sunt acordate pentru categorii mari de contribuabili sau sunt folosite de altele drept ”portițe” de optimizare fiscală (cum s-a întâmplat când contractele de muncă pentru posturi de consultanță și management au migrat către contracte de servicii cu microîntreprinderi, care se bucură de o impozitare mai redusă).
(Citiți și: ”Din ce Bugete raportate la PIB își fac statele UE cheltuielile cu Educația, Sănătatea și Investițiile raportate la PIB”)
O altă măsură cu impact incert vizează majorarea în 2018 a plafonului pentru microîntreprinderi de la o sută de mii de euro pe an la un milion de euro pe an, fapt ce a făcut ca marea majoritate a companiilor să datoreze impozit pe venit (1%), nu pe profit (16%).
Potrivit rapoartelor ANAF consultate de CursDeGuvernare.ro, în perioada 2016-2020, numărul plătitorilor de impozit pe profit a scăzut considerabile, în vreme ce numărul de contribuabili care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor a înregistrat un avans de aproape 62%, ajungând la peste 800 de mii la sfârșitul anului trecut. În același interval, numărul de companii active încadrate conform vectorului fiscal în categoria plătitorilor de impozit pe venit a scăzut cu 40%, la sub 120 de mii.
(Citiți și: ”Cum se plimbă facilitățile fiscale prin bugetele României: pe ce dăm, de fapt, aproape 5% din PIB”)
Alte măsuri, cum ar fi eliminarea impozitului pe profit pentru HoReCa și înlocuirea sa cu un impozit specific, au creat distorsiuni în piață. Această măsură a vizat doar hotelurile și restaurantele mari, cu cifre de afaceri peste un milion de euro, restul fiind supuse impozitului pe venitul microîntreprinderilor. Valoarea maximă la care poate ajunge acest impozit este însă una derizorie, de circa 73.000 de lei, potrivit calculelor lui Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate.
Exemple de facilități fiscale din zona impozitului pe venit/ contribuții:
- Scutirea de impozit pe salariu a angajaților sezonieri din HoReCa;
- Scutire de impozit pe salariu pentru persoanele care obțin venituri din activități de cercetare-dezvoltare;
- Scutire de impozit pe salariu, de plată a CASS și reducerea CAS de la 25% la 21,25% pentru angajații din sectorul construcțiilor și al producției de materiale de construcții;
- Aplicarea regimului microîntreprinderilor și pentru consultanță și management;
- Reducerea semnificativă a bazei de calcul a CASS pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, inclusiv profesii liberale, dar și din drepturi de autor.
Exemple de facilități fiscale la TVA:
- Reducerea TVA de la 19% la 9%, inclusiv pentru băuturi și alimente;
- Reducerea TVA de la 9% la 5% pentru mâncarea și băuturile nealcoolice servite în restaurante (nu însă și pentru cele livrate la domiciliu).
2 răspunsuri
Nivelul relativ scazut al fiscalitatii este normal, anormal este nivelul mereu in crestere al cheltuielilor bugetare inelastice, in special salarii si pensii, total neadecvat. Incercarea de lua mai mult de la economie lovita in mare parte de gradul redus de productivitate, nu va produce efectele dorite. Iar productivitatea este un element puternic influentat de domeniul infrastructurii precare din Romania. Cu alte cuvinte, cercul vicios este asa: chletuielile neproductive ale statului nu permit fiscalitatii relativ relaxate sa-si indeplineasca rolul de stimulent al dezvoltarii, intrucat aceste cheltueli – care nu pot fi reduse dupa nevoie decat in foarte mica masura – nu au permis investitiile in infrastructura de tot felul care ar fi sprijinit companiile sa devina mai productive, mai competitive si puternice si in ultima instanta sa genereze niveluri mai mari ale fluxurilor si catre bugetul de stat.
Asa e peste tot. Scutim dinozaurii ce pot supravietui, taxam fraierii, care abia rezista dupa o zi pe alta. Visa Platinum mananca si bea gratis cu toate ca-si permite… Cat timp profitul e centrul de greutate al capitalismului si nu bunastarea omului, care nu inseamna Netflix, McDonalds, Nike, Samsung si Botox, o sa fim intr-un delir perpetuu. Aici contribuie principal si vanzatorii de vise care te violeaza cu aceeasi reclama pana cand chiar intri si-ti iei ceva de ceva lei, facandu-te sa gonesti mereu spre ‘actualizare’, ramai in afara paradigmei, te consideri mort, tribalisme ce-s departe de a fi constientizate de intreaga societate. Va intrebati ce legatura au aceste afirmatii ? Ganditi-va ca 99.⁹⁹⁹% habar nu au ca fiecare actiune a lor modifica economia. O „lege” ar fi sa cumperi doar ce-i mai bun calitate/pret respectiv sa mananci doar la restaurantul care are cea mai buna mancare ‘for the buck’ respectiv hotelul cu cele mai decente servicii ‘for the buck’. O astfel de regula ar forta un capitalism smithian pur, unde, evident, jucatorii necalificati pleaca de la masa… Suntem la parseci distanta de a gandi si intelege aceste aspecte + ca problema fundamentala a intregii societati e lipsa crasa de logica. Pt. asta as recomanda logica ca materie obligatorie, inca din cls. 5-a, adaptata corespunzator, pana intr-a 12-a, cu BAC obligatoriu la logica. Lasam Academia Romana sa se ocupe, pt. ca in principiu sunt cei mai acreditati. E dureros sa vezi atata abuz si atata nedreptate dar sa te plangi ca ‘esti prea mic pt. a schimba ceva’. De ce cumperi rosii si ardei din Turcia ? Daca poti, cresteti pe balcon, nu faci mare lucru… x 20*10^6(punem si copiii, ca nu-i rocket science). Sa mai vorbim de faptul ca problemele de duduiau media ‘ieri’ ‘azi’ sunt disparute ? Intreg sistemul e bolnav dar boala are n±1 dimensiuni metafizice(ideologice). Daca tragi linie, calculand impactul ecologic si logistic, chiar merita sa plimbi peste din Norvegia pt. feliat in China, intors in Norvegia la conservat si vandut sau taiat Amazonul pt. a planta soia vanduta pt. a hrani porcii din China, vanduti worldwide, when you can eat that soya in the first place ? (soia care are chiar mai mare procentul de proteina decat carnea de porc) + ca Amazonul a inceput sa dea mai mult carbon in atmosfera decat absorbea. Incuiatii vor zice: ce treaba are cu economia si vor arunca sirul de zeci de sofisme, atacuri la persoana, ‘alunecari de teren’, ‘heringi rosii’, scurt-circuite neuronale… Intr-un final, ce conteaza daca 90% din productia de vin din Franta pe acest an e deja compromisa sau ca urmeaza sa se scumpeasca alimentele fara precedent datorate unei incalziri globale inevitabile ? Da, n-are nici cea mai mica treaba cu HoReCa. Bon Apetit.