fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Cele 6 obiective ale Strategiei fiscal-bugetare pe 2020 – 2022

de Adrian N Ionescu , 13.12.2019

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii economice, adoptarea unor măsuri salariale și sociale pentru pensionari și categoriile vulberabile.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi în orizontul 2021-2022 este bazată pe următoarele şase obiective, conform Strategiei:

  • Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile;
  • Crearea spaţiului fiscal pentru alocarea unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice majore şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
  • Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susţinerea mediului de afaceri, simplificarea fiscalităţii şi fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creşteri economice sustenabile;
  • Adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate, bine ţintite care să corespundă nevoilor reale ale beneficiarilor;
  • Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
  • Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice.

Ţintele bugetare

Construcţia bugetară pe anul viitor se bazează pe estimarea unei creşteri economice de 4,1%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit de 3,6% din PIB, 275.000 şomeri şi un salariu mediu net lunar de 3.324 lei.

Veniturile bugetare din 2020 sunt estimate  la 358,593 miliarde lei (31,76% din PIB), iar cheltuielile la 399,227 miliarde lei şi reprezintă 35,35% din PIB.

În 2021 ponderea  veniturilor în PIB scade la 31,45%, iar în anul 2022 crește la 32,05%, „evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative”.

Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB scade la 34,58% în 2022.

(Descărcaţi AICI Strategia fiscal-bugetară a MFP 2020 -2022)

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate să ajungă la 48,605 miliarde lei în 2020, urmând ca în 2021 să crească la 48,739 miliarde lei şi în 2022 la 49,988 miliarde lei.

Deficitele bugetare

Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

“Se constată pe orizontul de referinţă o scădere a deficitului bugetar cash, ESA, structural, având în vedere că derapajul acestui indicator poate avea drept consecinţe cu impact direct asupra costului suveran de finanţare, poate avea un impact major asupra încrederii agenţilor economici şi populaţiei în perspectivele economice ale anului viitor care poate genera o amânare a proiectelor de investiţii private, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi reducerea perspectivelor de angajare”, se menţionează în strategia citată de Agerpres.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar incepe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2022 să înregistreze 2,62% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul anul 2020. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB, România previzionând în anul 2019 un procent al datoriei publice de 36,4% din PIB, în creştere fată de anul 2018 cu 1,4 puncte procentuale.

Documentul estimează pentru 2019 un deficit cash de 4,43% din PIB, “reprezentând un derapaj semnificativ” faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB.

“Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului”, mai spune Strategia MFP.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Directorul general FMI: Recesiunea provocată de coronavirus este mai gravă decât criza din 2008

Iulian Soare

Pandemia de coronavirus a paralizat economia mondială şi a aruncat lumea într-o recesiune care va fi “mult mai gravă” decât criza financiară globală din urmă… Mai mult

Europa

Germania, Franța, Italia și Spania cer Comisiei să pregătească sprijin masiv pentru Transporturi

Iulian Soare

Franţa, Germania, Italia şi Spania au solicitat Comisiei Europene să garanteze buna funcţionare a sistemului de transport şi să pregătească sprijin masiv pentru acest sector,… Mai mult

Stiri

Ce înseamnă ”militarizarea sistemului de Sănătate Suceava”. Președintele Colegiului medicilor din județ: “Era ultima soluție”

Mariana Bechir

La Suceava, o echipă formată din generalul Ionel Oprea și alți patru medici militari au preluat întregul sistem sanitar, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Sorin Hâncu,… Mai mult

Stiri

Parlamentul a legiferat suspendarea temporară a plății utilităților și amânarea plății CAS – PNL a anunțat că va cotesta la CCR

Razvan Diaconu

Camerei Deputaţilor (cameră decizională) a adoptat, vineri, prin vot de la distanță, proiectul de lege pentru suspendarea rambursării creditelor. Un alt proiect votat prevede amânarea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a acceptat propunerea lui Siegfried Mureșan: importurile de dispozitive medicale scutite de taxe vamale și de TVA

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat vineri suspendarea taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene… Mai mult

Stiri

Angajări de urgență în sistemul medical: 1.000 de specialiști pentru direcțiile de sănătate și 1.000 de ambulanțieri

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate în regim de urgență 1.000 de persoane în direcţiile județene de… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Am intrat în cea mai grea etapă, urmează săptămâni foarte dificile

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat vineri avertismentul public că România a intrat, de câteva zile, ”în cea mai grea etapă a perioadei generate de coronavirus”,… Mai mult