13 decembrie, 2019

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a anunțat obiectivele strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2020-2022, printre care se numără crearea unor politici fiscale predictibile, stimularea creșterii economice, adoptarea unor măsuri salariale și sociale pentru pensionari și categoriile vulberabile.

Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi în orizontul 2021-2022 este bazată pe următoarele şase obiective, conform Strategiei:

  • Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile;
  • Crearea spaţiului fiscal pentru alocarea unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice majore şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;
  • Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susţinerea mediului de afaceri, simplificarea fiscalităţii şi fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creşteri economice sustenabile;
  • Adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate, bine ţintite care să corespundă nevoilor reale ale beneficiarilor;
  • Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
  • Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice.

Ţintele bugetare

Construcţia bugetară pe anul viitor se bazează pe estimarea unei creşteri economice de 4,1%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit de 3,6% din PIB, 275.000 şomeri şi un salariu mediu net lunar de 3.324 lei.


Veniturile bugetare din 2020 sunt estimate  la 358,593 miliarde lei (31,76% din PIB), iar cheltuielile la 399,227 miliarde lei şi reprezintă 35,35% din PIB.

În 2021 ponderea  veniturilor în PIB scade la 31,45%, iar în anul 2022 crește la 32,05%, „evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative”.

Ponderea cheltuielilor bugetare în PIB scade la 34,58% în 2022.

(Descărcaţi AICI Strategia fiscal-bugetară a MFP 2020 -2022)

Cheltuielile de investiţii sunt preconizate să ajungă la 48,605 miliarde lei în 2020, urmând ca în 2021 să crească la 48,739 miliarde lei şi în 2022 la 49,988 miliarde lei.

Deficitele bugetare


Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

„Se constată pe orizontul de referinţă o scădere a deficitului bugetar cash, ESA, structural, având în vedere că derapajul acestui indicator poate avea drept consecinţe cu impact direct asupra costului suveran de finanţare, poate avea un impact major asupra încrederii agenţilor economici şi populaţiei în perspectivele economice ale anului viitor care poate genera o amânare a proiectelor de investiţii private, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi reducerea perspectivelor de angajare”, se menţionează în strategia citată de Agerpres.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar incepe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2022 să înregistreze 2,62% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul anul 2020. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB, România previzionând în anul 2019 un procent al datoriei publice de 36,4% din PIB, în creştere fată de anul 2018 cu 1,4 puncte procentuale.

Documentul estimează pentru 2019 un deficit cash de 4,43% din PIB, „reprezentând un derapaj semnificativ” faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB.

„Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului”, mai spune Strategia MFP.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: