duminică

15 mai, 2022

Cele 6 criterii stabilite de Parlamentul European pentru aprobarea programelor de dezvoltare naționale: de ele depinde accesarea banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

31 august, 2020

Parlamentul European a definit șase piloni și criterii în baza cărora să fie aprobate programele naționale de dezvoltare care vor fi finanțate din fondul european de redresare.
De asemenea, legislativul european propune majorarea prefinanțărilor de la 10% la 20% și extinderea funcționării acestui mecanism de la 3 la 4 ani, au explicat luni într-o videoconferință europarlamentarii români Siegfried Mureșan (PPE) și Dragoș Pîslaru (Renew Europe), co-raportori ai PE pe acest dosar.

Parlamentul European și-a prezentat poziția cu privire la funcționarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro (din 750 de miliarde de euro – fondurile destinate sprijinirii economiilor europene în contextul pandemiei Covid-19).

”Ce propunem noi? Cel mai important lucru, spunem în ce domenii pot România și celelalte state membre să absoarbă fondurile europene din acest mecanism european. Pentru România sunt alocate 30,5 miliarde de euro, iar noi propune o structură bazată pe șase piloni”, a explicat Siegfried Mureșan (PPE).


Europarlamentarul Renew Europe Dragoș Pîslaru a punctat faptul că statele membre trebuie să transmită Comisiei și să obțină aprobarea planurilor naționale până în aprilie 2021. În opinia sa, în cazul României acesta trebuie să fie ”într-o viziune care să repoziționeze România pentru viitor în context european. România are foarte multe de reparat, are restanțe majore. Nu poate rămâne mereu în încercarea de a recupera decalaje. E nevoie ca România să își propună o viziune de dezvoltare”.

Siegfried Mureșan a precizat totodată că toate măsurile luate de statele membre începând din februarie 2020 vor putea fi decontate din mecanismul european care va intra în vigoare anul viitor, dacă acestea corespund criteriilor.

Cei șase piloni care vor dicta alocarea fondurilor

  • tranziția spre o economie verde (reducerea poluării, decarbnarea etc)
  • tranziția spre o economie digitală (investiții în cercetare, dezvoltare, inovare)
  • coeziune economică, productivitate și competitivitate  (fonduri pentru mediul privat, pentru IMM-uri, dezvoltarea industrială, realizarea de infrastructură etc)
  • coeziune socială (combaterea sărăciei, sprijinirea comunităților unde tranziția spre o economie verde este mai costisitoare etc)
  • reziliență instituțională (reforma instituțiilor publice care s-a dovedit suprasolicitate, modernizări de spitale, facilități de îngrijire a persoanelor bolnave etc)
  • fonduri pentru tineret (ajutarea tinerilor să-și însușească abilitățile de care au nevoie pentru a se descurca în viitor)

Poziția Parlamentului European mai prevede ca acest mecanism de reziliență să funcționeze pe o perioadă de patru ani, dar și ca prefinanțările să fie majorate de la 10% la 20% pentru ca banii să ajungă mai repede la beneficiari.

De asemenea, legislativul european dorește să își rezerve dreptul de a revizui peste doi ani modul de funcționare a acestui mecanism, în funcție de rezultatele preliminare.


În ceea ce privește criteriile în funcție de care vor fi analizate programele naționale pe care statele membre le vor prezenta, cei doi europarlamentari au precizat că propunerile PE sunt:

  • efectele de lungă durată;
  • eficiența;
  • valoarea europeană adăugată;
  • coerența.

Cei doi europarlamentari români au punctat totodată faptul că legislativul european nu sprijină folosirea acestor fonduri europene pentru achiziții ostile de companii europene din partea unor țări terțe. Cu alte cuvinte, ”China să nu poată dezvolta rețele 5G în Europa cu bani din aceste instrumente. Rusia să nu poată construi o conductă pe gaze cu fonduri din aceste mecanisme”, a explicat Siegfried Mureșan.

PE a insistat și asupra corelării fondurilor europene, atât a celor din planul de relansare cât și a celor din viitorul exercițiu bugetar al EU de respectarea statului de drept.

Mecanismul clauzei statului de drept

Mecanismul de corelare a fondurilor europene de statul de drept ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor. Parlamentul European susține folosirea unei legislații propuse de Comisia Europeană în 2018. Acest document a fost aprobat de PE și ar urma să fie negociat cu miniștrii UE și Consiliul UE.

”Comisia Europeană a propus ca dacă un stat membru încalcă statul de drept, Comisia să poată propune automat măsuri de sancțiune, suspendări de fonduri, iar în formele cele mai grave chiar pierderi de fonduri”, a explicat Mureșan.

Acest mecanism de sancțiune ar urma să poată fi oprit doar cu votul majorității în Consiliul European.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Autoritățile europene ar urma de asemenea să propună o serie de criterii clare, ”obiective și apolitice” în baza cărora să fie analizate eventuale încălcări ale statului de drept.

Ca timeline, propunerea realizată de coraportorii PE cu privire la funcționarea mecanismul de relansare ar urma să fi analizată în octombrie în comisiile de specialitate a legislativului european, votul fiind programat pentru începutul lunii noiembrie. Ulterior, propunerea va fi negociată cu consiliul de miniștri al UE.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: