fbpx

La obiect

Factura pandemiei: Deficit record la bugetul Sănătății

Deficitul Sănătății a atins anul acesta un record istoric – aproape 4,4 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie, conform ultimei execuții bugetare publicate de… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Scădere a costului cu forţa de muncă față pe T1 – a început refacerea corelației cu productivitatea

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul I 2020 a scăzut cu 2,58% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

07.06.2021

La obiect

Bec roșu aprins pe tabloul de bord – Prețurile „industriale” din aprilie

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea până la 7,89% în aprilie 2021, de la 4,84% în luna precedentă și doar 0,12% în ianuarie.… Mai mult

07.06.2021

Chestiunea

Modificările induse de pandemie în alocarea banilor unei gospodării

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

07.06.2021

Cele 6 criterii stabilite de Parlamentul European pentru aprobarea programelor de dezvoltare naționale: de ele depinde accesarea banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență

de Alexandra Pele , 31.8.2020

Parlamentul European a definit șase piloni și criterii în baza cărora să fie aprobate programele naționale de dezvoltare care vor fi finanțate din fondul european de redresare.
De asemenea, legislativul european propune majorarea prefinanțărilor de la 10% la 20% și extinderea funcționării acestui mecanism de la 3 la 4 ani, au explicat luni într-o videoconferință europarlamentarii români Siegfried Mureșan (PPE) și Dragoș Pîslaru (Renew Europe), co-raportori ai PE pe acest dosar.

Parlamentul European și-a prezentat poziția cu privire la funcționarea Mecanismului European de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro (din 750 de miliarde de euro – fondurile destinate sprijinirii economiilor europene în contextul pandemiei Covid-19).

”Ce propunem noi? Cel mai important lucru, spunem în ce domenii pot România și celelalte state membre să absoarbă fondurile europene din acest mecanism european. Pentru România sunt alocate 30,5 miliarde de euro, iar noi propune o structură bazată pe șase piloni”, a explicat Siegfried Mureșan (PPE).

Europarlamentarul Renew Europe Dragoș Pîslaru a punctat faptul că statele membre trebuie să transmită Comisiei și să obțină aprobarea planurilor naționale până în aprilie 2021. În opinia sa, în cazul României acesta trebuie să fie ”într-o viziune care să repoziționeze România pentru viitor în context european. România are foarte multe de reparat, are restanțe majore. Nu poate rămâne mereu în încercarea de a recupera decalaje. E nevoie ca România să își propună o viziune de dezvoltare”.

Siegfried Mureșan a precizat totodată că toate măsurile luate de statele membre începând din februarie 2020 vor putea fi decontate din mecanismul european care va intra în vigoare anul viitor, dacă acestea corespund criteriilor.

Cei șase piloni care vor dicta alocarea fondurilor

  • tranziția spre o economie verde (reducerea poluării, decarbnarea etc)
  • tranziția spre o economie digitală (investiții în cercetare, dezvoltare, inovare)
  • coeziune economică, productivitate și competitivitate  (fonduri pentru mediul privat, pentru IMM-uri, dezvoltarea industrială, realizarea de infrastructură etc)
  • coeziune socială (combaterea sărăciei, sprijinirea comunităților unde tranziția spre o economie verde este mai costisitoare etc)
  • reziliență instituțională (reforma instituțiilor publice care s-a dovedit suprasolicitate, modernizări de spitale, facilități de îngrijire a persoanelor bolnave etc)
  • fonduri pentru tineret (ajutarea tinerilor să-și însușească abilitățile de care au nevoie pentru a se descurca în viitor)

Poziția Parlamentului European mai prevede ca acest mecanism de reziliență să funcționeze pe o perioadă de patru ani, dar și ca prefinanțările să fie majorate de la 10% la 20% pentru ca banii să ajungă mai repede la beneficiari.

De asemenea, legislativul european dorește să își rezerve dreptul de a revizui peste doi ani modul de funcționare a acestui mecanism, în funcție de rezultatele preliminare.

În ceea ce privește criteriile în funcție de care vor fi analizate programele naționale pe care statele membre le vor prezenta, cei doi europarlamentari au precizat că propunerile PE sunt:

  • efectele de lungă durată;
  • eficiența;
  • valoarea europeană adăugată;
  • coerența.

Cei doi europarlamentari români au punctat totodată faptul că legislativul european nu sprijină folosirea acestor fonduri europene pentru achiziții ostile de companii europene din partea unor țări terțe. Cu alte cuvinte, ”China să nu poată dezvolta rețele 5G în Europa cu bani din aceste instrumente. Rusia să nu poată construi o conductă pe gaze cu fonduri din aceste mecanisme”, a explicat Siegfried Mureșan.

PE a insistat și asupra corelării fondurilor europene, atât a celor din planul de relansare cât și a celor din viitorul exercițiu bugetar al EU de respectarea statului de drept.

Mecanismul clauzei statului de drept

Mecanismul de corelare a fondurilor europene de statul de drept ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor. Parlamentul European susține folosirea unei legislații propuse de Comisia Europeană în 2018. Acest document a fost aprobat de PE și ar urma să fie negociat cu miniștrii UE și Consiliul UE.

”Comisia Europeană a propus ca dacă un stat membru încalcă statul de drept, Comisia să poată propune automat măsuri de sancțiune, suspendări de fonduri, iar în formele cele mai grave chiar pierderi de fonduri”, a explicat Mureșan.

Acest mecanism de sancțiune ar urma să poată fi oprit doar cu votul majorității în Consiliul European.

Autoritățile europene ar urma de asemenea să propună o serie de criterii clare, ”obiective și apolitice” în baza cărora să fie analizate eventuale încălcări ale statului de drept.

Ca timeline, propunerea realizată de coraportorii PE cu privire la funcționarea mecanismul de relansare ar urma să fi analizată în octombrie în comisiile de specialitate a legislativului european, votul fiind programat pentru începutul lunii noiembrie. Ulterior, propunerea va fi negociată cu consiliul de miniștri al UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.8.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Silviu TEODORU (Oracle): Cel mai potrivit pentru România este modelul de digitalizare din UK bazat pe „cloud first” 

Adrian N Ionescu

Dintre toate modelele de digitalizare, cel din Marea Britanie (UK), care merge pe formula „cloud first”, este cel mai potrivit pentru România, a declarat Silviu… Mai mult

Stiri

Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți s-o folosească

Razvan Diaconu

Lipsa competențelor digitale în administrația centrală poate pune sub semnul întrebării e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți, afirmă Gabriel… Mai mult

Stiri

Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului, respinse

Vladimir Ionescu

Parlamentarii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului. Liberalii intenționează să se folosească de respingerea rapoartelor pentru a o revoca… Mai mult

Stiri

Digitalizarea ANAF. 107 din ultimele 121 de formulare ”pe hârtie” vor putea fi completate și electronic / 61 de mii de case de marcat interconectate

Alexandra Pele

Circa 121 de formulare ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) circulă în continuare pe suport de hârtie, potrivit un inventar realizat de instituția care… Mai mult

Europa

Ungaria / Lege pentru interzicerea „promovării” homosexualității în rândul minorilor

Iulian Soare

Parlamentarii maghiari au adoptat marţi un text de lege ce interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor. Reglementarea ar putea duce la interzicerea unor cărți și… Mai mult

Europa

Avertisment Deutsche Bank: Fed subestimează riscurile inflației, care va accelera ca urmare a celei mai mari schimbări de paradigme din ultimii 40 de ani

Alexandra Pele

Rezerva Federală din SUA – FED subestimează riscurile inflației, precum și capacitatea sa de a majora ratele de a normaliza ratele de dobândă fără a… Mai mult

Stiri

Monica Gubernat, demisă din funcția de președinte al CNA – parlamentarii au respins raportul de activitate al instituției

Vladimir Ionescu

Plenul Parlamentului a respins, marţi, raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pe anul 2020, președinta instituției, Monica Gubernat, fiind implicit demisă, conform… Mai mult