joi

19 mai, 2022

Deficitul bugetar în statele UE

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 octombrie, 2019

După o ajustare a finanţelor publice reuşită înaintea colegelor de bloc estic România a regresat semnificativ și a atins anul trecut limita de deficit bugetar, în pofida creşterii economice robuste din ultimii trei ani (-3,0% pe 2018, după -2,6% pe 2016 şi 2017, consecutive reușitei remarcabile de doar -0,6% în 2015).

Datele revizuite de Eurostat ne poziţionează printre cele mai indisciplinate state din perspectiva recomandărilor care vizează finanțele publice, în contracurent cu recomandările europene şi în coborâre spectaculoasă de pe locul 7 în 2015 tocmai pe locul 27 în 2017, ca rezultat al execuţiei bugetare raportat la PIB.


Astfel, raportul oficial al UE pentru ultimii patru ani arată că doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori egale sau uşor mai mari în raport cu limita de 3% din PIB impusă prin criteriile de la Maastricht: Cipru (-4,4% din PIB) și România (-3% din PIB).

Prin contrast, 14 din cele 28 de state membre au înregistrat ceva ce nouă ne poate părea ciudat, și anume excedent bugetar:

Luxemburg (+2,7%), Germania și Malta (+1,9%), Bulgaria (+1,8%), Olanda (+1,5%), Cehia (+1,1%), Grecia (+1,0%), Danemarca, Slovenia și Suedia (cu câte +0,8%), Lituania (+0,6%), Croația (+0,3%), Austria (+0,2%) și Irlanda (+0,1%).

Am subliniat prezența Bulgariei și Croației în rândul acestor state deoarece ambele au demarat procesul de aderare la Zona Euro, zonă în anticamera ERM II care am vrea să intrăm și noi prin 2024 dar nu prea ne mai ajută indicatorii stabiliți la Maastricht drept obligatorii pentru a trece examenul de admitere. Indicatori dintre care face parte deficitul bugetar.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)


Argumentul că avem o datorie publică încă semnificativ sub limita de 35% și ne-am putea permite să nu fim atât de stricți cu gestiunea fondurilor publice nu se verifică în practică. Luxemburg (21% din PIB), Bulgaria (22,3% din PIB), Cehia (32,6%%) sau Lituania (34,1%) au datorii guvernamentale mai mici decât noi dar asta nu le-a împiedicat să termine pe plus execuția bugetară pe 2018.

Mai importantă, însă, este tendința manifestată pe parcursul ultimilor patru ani, din care se vede că ne plasăm în contracurent cu toate statele membre UE. În care tonul a fost dat de Germania (care nu a dat drumul la consum, în pofida excedentelelor externe considerabile, exact pe dos decât am făcut noi) iar avertismentul a fost dat de cureaua strânsă obligat de Grecia (ale cărei dobânzi la împrmuturi au scăzut spectaculos). Totodată, modelul nostru, Polonia, și-a restrâns deficitul la doar -0,2% din PIB.

Chiar și grupul latin franco-spaniolo-italiano-portughez, mai predispus ca mentalitate socială spre cheltuieli peste posibilități a trebuit să se alinieze întrucâtva la cerințele generale și să se îndepărteze de limita fatidică de -3% din PIB. Ceea ce înseamnă că toate statele, de la cele ex-socialiste până la cele latine se conformează, mai de voie, mai de nevoie, modelului german.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În schimb, noi am pornit pe contrasens cu toată viteza. Am angajat deja cheltuieli inflamate cu salariile bugetare și cu pensiile în avans pentru mai mulți ani, fără legătură cu performanța economiei sau cu conjunctura internațională. Evident nesustenabile, după matematica elementară a nepotrivirii între veniturile la 70% din media UE și aspirația de a cheltui la nivel european.

Ca să folosim o analogie populară, dacă mai mulți îţi spun că eşti „beat”, e bine să iei aminte la ce se petrece în jur. Te duci la culcare, chiar dacă îți vine greu să lași din mână volanul și schimbătorul. Poanta ar fi să se urce la volan cineva „treaz” și să conducă la fel, ca să nu deranjeze pasagerii din beția vitezei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Vă rog să rectificați:

    Deficitul bugetar din 2016 a fost „-2.6” nu „-0.6”.

    https://www.euractiv.ro/economic/romania-incheie-2016-cu-un-deficit-bugetar-mai-mic-decat-cel-programat-6315

    Deficitul bugetar este o regulă arbitrar stabilită de EU pentru a menține un nivel de „bogație” și creștere economică echilibrate între toate țările. Această regulă este în discuție a fi eliminată chiar de către Consiliul European.

    Au fost țări care au avut deficit de -7 vreo trei ani la rând. Nu s-a sfiit nimeni deoarece este o regulă fără consecințe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Vă rog să rectificați:

    Deficitul bugetar din 2016 a fost „-2.6” nu „-0.6”.

    https://www.euractiv.ro/economic/romania-incheie-2016-cu-un-deficit-bugetar-mai-mic-decat-cel-programat-6315

    Deficitul bugetar este o regulă arbitrar stabilită de EU pentru a menține un nivel de „bogație” și creștere economică echilibrate între toate țările. Această regulă este în discuție a fi eliminată chiar de către Consiliul European.

    Au fost țări care au avut deficit de -7 vreo trei ani la rând. Nu s-a sfiit nimeni deoarece este o regulă fără consecințe.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: