fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Analiză – Ionuț Dumitru / Criza coronavirus – implicatii si solutii la nivel economic

Criza generata de coronavirus are implicatii majore cel putin pe doua paliere – unul al sanatatii publice si unul economic. Evident ca intre cele doua… Mai mult

29.03.2020

Deficitul bugetar în statele UE

de Marin Pana , 22.10.2019

După o ajustare a finanţelor publice reuşită înaintea colegelor de bloc estic România a regresat semnificativ și a atins anul trecut limita de deficit bugetar, în pofida creşterii economice robuste din ultimii trei ani (-3,0% pe 2018, după -2,6% pe 2016 şi 2017, consecutive reușitei remarcabile de doar -0,6% în 2015).

Datele revizuite de Eurostat ne poziţionează printre cele mai indisciplinate state din perspectiva recomandărilor care vizează finanțele publice, în contracurent cu recomandările europene şi în coborâre spectaculoasă de pe locul 7 în 2015 tocmai pe locul 27 în 2017, ca rezultat al execuţiei bugetare raportat la PIB.

Astfel, raportul oficial al UE pentru ultimii patru ani arată că doar două state membre ale Uniunii au mai consemnat valori egale sau uşor mai mari în raport cu limita de 3% din PIB impusă prin criteriile de la Maastricht: Cipru (-4,4% din PIB) și România (-3% din PIB).

Prin contrast, 14 din cele 28 de state membre au înregistrat ceva ce nouă ne poate părea ciudat, și anume excedent bugetar:

Luxemburg (+2,7%), Germania și Malta (+1,9%), Bulgaria (+1,8%), Olanda (+1,5%), Cehia (+1,1%), Grecia (+1,0%), Danemarca, Slovenia și Suedia (cu câte +0,8%), Lituania (+0,6%), Croația (+0,3%), Austria (+0,2%) și Irlanda (+0,1%).

Am subliniat prezența Bulgariei și Croației în rândul acestor state deoarece ambele au demarat procesul de aderare la Zona Euro, zonă în anticamera ERM II care am vrea să intrăm și noi prin 2024 dar nu prea ne mai ajută indicatorii stabiliți la Maastricht drept obligatorii pentru a trece examenul de admitere. Indicatori dintre care face parte deficitul bugetar.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Argumentul că avem o datorie publică încă semnificativ sub limita de 35% și ne-am putea permite să nu fim atât de stricți cu gestiunea fondurilor publice nu se verifică în practică. Luxemburg (21% din PIB), Bulgaria (22,3% din PIB), Cehia (32,6%%) sau Lituania (34,1%) au datorii guvernamentale mai mici decât noi dar asta nu le-a împiedicat să termine pe plus execuția bugetară pe 2018.

Mai importantă, însă, este tendința manifestată pe parcursul ultimilor patru ani, din care se vede că ne plasăm în contracurent cu toate statele membre UE. În care tonul a fost dat de Germania (care nu a dat drumul la consum, în pofida excedentelelor externe considerabile, exact pe dos decât am făcut noi) iar avertismentul a fost dat de cureaua strânsă obligat de Grecia (ale cărei dobânzi la împrmuturi au scăzut spectaculos). Totodată, modelul nostru, Polonia, și-a restrâns deficitul la doar -0,2% din PIB.

Chiar și grupul latin franco-spaniolo-italiano-portughez, mai predispus ca mentalitate socială spre cheltuieli peste posibilități a trebuit să se alinieze întrucâtva la cerințele generale și să se îndepărteze de limita fatidică de -3% din PIB. Ceea ce înseamnă că toate statele, de la cele ex-socialiste până la cele latine se conformează, mai de voie, mai de nevoie, modelului german.

În schimb, noi am pornit pe contrasens cu toată viteza. Am angajat deja cheltuieli inflamate cu salariile bugetare și cu pensiile în avans pentru mai mulți ani, fără legătură cu performanța economiei sau cu conjunctura internațională. Evident nesustenabile, după matematica elementară a nepotrivirii între veniturile la 70% din media UE și aspirația de a cheltui la nivel european.

Ca să folosim o analogie populară, dacă mai mulți îţi spun că eşti „beat”, e bine să iei aminte la ce se petrece în jur. Te duci la culcare, chiar dacă îți vine greu să lași din mână volanul și schimbătorul. Poanta ar fi să se urce la volan cineva „treaz” și să conducă la fel, ca să nu deranjeze pasagerii din beția vitezei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.10.2019

Un raspuns

  1. Rares
    28.1.2020, 1:50 am

    Vă rog să rectificați:

    Deficitul bugetar din 2016 a fost “-2.6” nu “-0.6”.

    https://www.euractiv.ro/economic/romania-incheie-2016-cu-un-deficit-bugetar-mai-mic-decat-cel-programat-6315

    Deficitul bugetar este o regulă arbitrar stabilită de EU pentru a menține un nivel de “bogație” și creștere economică echilibrate între toate țările. Această regulă este în discuție a fi eliminată chiar de către Consiliul European.

    Au fost țări care au avut deficit de -7 vreo trei ani la rând. Nu s-a sfiit nimeni deoarece este o regulă fără consecințe.

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană renunță la adoptarea planului de ieșire din carantină din cauza reacțiilor ostile ale unor capitalele UE

Victor Bratu

Comisia Europeană a fost forțată de reacția câtorva state membre să renunțe la prezentarea ”foii de parcurs” de ridicare a restricțiilor împuse de pandemia coronavirus.… Mai mult

Europa

Președintele Consiliului European al Cercetării a demisionat din cauza răspunsului necoordonat al UE la pandemia cu noul coronavirus

Iulian Soare

Mauro Ferrari (foto), un reputat expert în nanomedicină, a demisionat marți de la conducerea Consiliului European al Cercetării după numai trei luni de la preluarea… Mai mult

Stiri

Adrian Oros: Obligativitatea deschiderii pieţelor agroalimentare va fi inclusă într-o ordonanţă militară

Adrian N Ionescu

Guvernul va adopta, miercuri, o nouă ordonanță militară în care se va dispune deschiderea obligatorie a piețelor agroalimentare, potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oros (foto),… Mai mult

Europa

Finlanda începe testarea populației pentru depistarea anticorpilor – s-ar putea estima răspândirea Covid-19 și fundamenta măsuri de ieșire din carantină

Mariana Bechir

Finlanda va începe monitorizarea răspândirii noului coronavirus în rândul populaţiei cu ajutorul testelor aleatorii de depistare a anticorpilor, a anunţat marţi autoritatea de sănătate publică… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Recomandări pentru companii de la Consiliul Concurenței, pentru a menține echilibrul piețelor

AVOCATNET

Consiliul Concurenței (CC) a emis o nouă serie de recomandări pentru companii, în ceea ce privește comportamentul lor pe piață în contextul crizei generate de… Mai mult

Stiri

Piața de energie este bulversată de blocarea economiei. Prețurile scad, a început rezilierea contractelor

Adrian N Ionescu

Scăderea considerabilă a cererii, respectiv a consumului de energie electrică în economie, ca urmare a crizei coronavirus, îi pune în mare dificultate pe participanții la… Mai mult

Stiri

Family Business Network România susține Apelul pentru salvarea economiei

Vladimir Ionescu

Asociația Family Business Network România, una dintre cele mai importante organizații a antreprenorilor români care dețin și dezvoltă mari afaceri de familie, susține Apelul pentru… Mai mult