fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pleacă la promulgare: 2.000 de lei lunar, stimulent de risc acordat profesorilor pe perioada stării de alertă/urgență

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Valentin Lazea / Cum poate să eșueze o națiune. O privire analitică asupra ”Ordonanței lăcomiei”

de Valentin Lazea , 27.1.2019

( Textul de mai jos (care ar putea fi foarte bine intitulat ”Războiul guvernului cu piața”) este un fragment din analiza publicată în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare – al cărui nou număr (nr. 99 ) a apărut azi.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.

(Redacția) 

*

Cuvânt înainte de-a privi la războaiele guvernelor cu piața

Pentru o ţară în curs de dezvoltare, aflată în plin proces de ajungere din urmă (catching up) a țărilor dezvoltate, este esențial să stimuleze cei trei factori care stau la baza creșterii economice sustenabile: capitalul, forţa de muncă, productivitatea. Conform autorului Ruchir Sharma („The Rise and Fall of Nations”, Norton & Company, 2016), începând cu anul 1960 economiile lumii, dezvoltate şi emergente, au crescut în medie cu 3,5 la sută pe an, iar jumătate din această creștere s-a datorat factorului forţă de muncă (creșterii demografice).

Acestea fiind zise, să vedem cum procedează România în raport cu modelul și ritmul de succes la care facem referire mai sus.  Asta fiindcă această ţară este cea care îşi permite cel mai puţin să pună beţe în roate funcționării pieţelor

*

România îşi propune să crească pe termen mediu cu 4-5 la sută pe an, dar nu dă nici un fel de atenție celor trei factori de producție menționați. Evoluțiile demografice ale ţării – la fel ca în Bulgaria şi în ţările baltice – par să sustragă din (nu să adauge la) creșterea economică viitoare. În aceste condiții, România ar trebui să facă tot ce îi stă în putință pentru a stimula ceilalți doi factori: productivitatea şi capitalul.

Mai concret, stimularea capitalului (ca factor de creștere economică) înseamnă luarea de măsuri pentru stimularea economisii şi a investirii de către toți actorii din economie:

guvern, investitori străini, firme românești, populaţie.

Din păcate, măsuri precum cele din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.114/2018 (cea cu ”taxa pe lăcomie”) merg exact în sensul opus, descurajând economisirea şi investirea şi subminând, astfel, firavele șanse de ajungere din urmă a economiilor dezvoltate.

Ce (nu) face statul

Să începem analiza noastră cu rata de investire internă, exprimată prin raportul dintre Formarea Brută de capital Fix şi PIB.

Ea este rezultatul economisii realizate de guvern, de firmele cu capital românesc şi de gospodării. Pentru o ţară cu nivelul de dezvoltare al României, un nivel al ratei de investire internă optim s-ar situa în jurul valorii de 25 la sută din PIB.

Se observă că un nivel optim al ratei de investire interne a fost obținut între 2010 şi 2015, perioadă care a corespuns cu reformele structurale efectuate post-criză.

După care, în perioada 2016-2018, în paralel cu relaxarea fiscalității, a avut loc o diminuare sensibilă a respectivului indicator, spre nivelul de 22 la sută din PIB, insuficient pentru o ţară în proces de catching up şi care, pe deasupra are de înfruntat handicapul unei evoluții demografice nefavorabile.

Investițiile realizate de guvern au căzut în acest interval, reflectând  atenția mult mai mare acordată cheltuielilor curente, de genul măririi salariilor şi pensiilor. Electoratul este satisfăcut pe moment, dar șansele dezvoltării economice viitoare sunt puse sub semnul întrebării.

Iar cei care acum se bucură de salarii şi pensii mult mărite ar trebui să facă legătura între acestea şi infrastructura care se surpă, școlile fără instalații sanitare şi spitale rămase nezugrăvite de pe vremea comunismului.

Ce (nu) face economia privată autohtonă

Firmele românești nu au nici o motivație să învestească, atâta timp cât legislația fiscală acordă un tratament preferențial dividendelor (impozitate cu numai 5 la sută) faţă de profit (impozitat cu 16 la sută). În acest caz, se poate vorbi de una dintre cele mai aberante şi anti-dezvoltare prevederi fiscale.

În al doilea rând, nici o autoritate a statului nu verifică şi nu penalizează neîndeplinirea de către firme a capitalului social de minim 200 lei (?!). Astfel, avem peste 240.000 de firme care nu îndeplinesc nici măcar această cerință modică.

În al treilea rând,  măsuri de genul celor din OUG nr.114/2018, care de jure plafonează prețul în unele domenii (energie electrică, gaze) trimit semnalul că, oricând, statul român poate lua măsuri similare, invalidând orice plan de afaceri pe care o firmă dispusă să investească l-ar avea.

Ce (nu) face ”poporul”

Gospodăriile populației sunt rareori un investitor direct, dar ele îşi aduc contribuția la dezvoltarea viitoare a ţării prin  economisire. Or, nici aceasta nu este deloc încurajată.

O plafonare de facto a dobânzilor (precum cea încercată prin OUG nr. 114/2018) nu poate avea ca efect decât menținerea dobânzilor la depozite în teritoriul real-negativ (sub rata inflației) pe o perioadă nedefinită.

În al doilea rând, economisirile din Pilonul II al sistemului de pensii riscă să se ducă pe apa sâmbetei, fie pentru acoperirea necesităților pensionarilor curenți (în cazul transferului la Pilonul I), fie prin consumare.

În al treilea arând, puținele gospodării care încă îşi mai investesc economiile pe Bursa de Valori, au primit o nouă lovitură prin scăderea cotației acțiunilor, ca efect a comportamentului imprevizibil al Guvernului.

Ce (nu) face capitalul străin

În ceea ce-i privește pe investitorii străini, nu s-ar putea spune că până acum România a fost o destinație preferată de aceștia, în condițiile în care stocul Investițiilor Străine Directe (ISD) ca procent din PIB este printre cele mai mici din regiune.

Cu atât mai puţin va fi atractivă România pentru investitorii străini după anunțarea unor măsuri precum cele din Ordonanța amintită, care plafonează prețul la utilități şi cvasi-plafonează dobânzile, care duc la desființarea Pilonului II al sistemului de pensii şi la afectarea politicii monetare etc.

Să luăm cazul “taxei pe lăcomie”, percepută începând cu anul 2019 băncilor pentru vina de a fi înregistrat în anul 2018 un profit de peste 1,5 miliarde de euro.

În statică, cifra poate părea mare, deşi vorbim de profitul cumulat a 35 de bănci şi de o cifră echivalentă cu doar 0,75% din PIB.

În dinamică însă, dacă ne uită că din ultimii zece ani, patru ani au fost ani cu pierderi pentru bănci – pierderi acoperite în exclusivitate de proprietarii acestora – vom vedea că profitul cumulat într-un deceniu de abia dacă atinge 4 miliarde de euro.

Poate că băncile prezente în România nu vor pleca, dar vor încerca să transfere costurile noilor măsuri asupra clienților. Însă în mod cert băncile care nu au încă afaceri aici se vor gândi de două ori înainte de a investi.

Guvernul ar putea obiecta arătând că măsuri similare, de restricționare a funcționării pieţei, au fost luate şi în alte state europene. Cu câteva amendamente esențiale, însă:

  1. a) nu ştiu cum se face, dar modelele de intervenționism vin fie din state declarat iliberale (Ungaria), fie din state declarat eurosceptice (Austria, Italia, Polonia);
  2. b) chiar dacă statele respective şi-ar permite luxul unor astfel de atitudini (ceea ce nu este evident), în cazul României măsurile anti-piaţă frizează absurdul. Această ţară este cea care îşi permite cel mai puţin să pună beţe în roate funcționării pieţelor, în contextul în care are cel mai mult de recuperat în materie de creștere economică şi în condițiile în care capitalul local nu este deloc abundent.

Oricum ar fi, pe termen lung, în războiul dintre piețe şi guverne agresiv intervenționiste nu poate exista decât un singur învingător.

Numai că prețul îl vom plăti noi toţi, ca națiune.

***

***
Valentin Lazea este economistul-șef al BNR

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.1.2019

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen
    29.1.2019, 12:09 am

    1.Romania NU are un model economic de dezvoltare, lucrarea “Reindustrilizarea Romaniei – Politici si Strategii (Liviu Voinea, 2010, pag 106 Concluzii), precizind punctual modul in care instrumentele vechiului model (ante-integrarea) a fost blocat de intrarea in UE!Asa ca mergem economic la NIMEREALA, FARA BUSOLA SI APARATELE DE BORD ale unei economii din sec. XXI!
    Lucrarea citata, realizata de catre economistii nostri de clasa, sub consultanta elitei din domeniu si concluziile ei nu pot fi puse in discutie deocamdata.
    2.Antreprenoriatul roman – asa dupa cum constata analiza din 2017 a firmei de consultanta COFACE – nu este capabil (sub raport managerial) sa asigure trecerea la noua etapa economica:reindustrializarea Romaniei.
    Pe de alta parte, plecarea in masa a fortei de munca – incurajata de UE, care este reprezentanta formala a Capitalului multinational – blocheaza dezvoltarea economica si industriala nu doar a Romaniei.Masurile de tipul “1000 de Euro salariu in constructii” NU functioneaza, deoarece nu sint sustenable drept costuri ale constructiilor si nici “repetabila” in restul domeniilor.Apoi constructiile nu inseamna REINDUSTRIALIZARE!
    3.Intelighentia economica si analistii inca nu inteleg ca masura cresterii salariilor la bugetari, este una de avarie, pentru ca sistemele institutionale sa nu se prabuseasca prin pierderea salariatilor (asa cum este amenintat domeniul privat) – ceeace ar fi catastrofal si ireparabil in viitor!Daca cresterea salariilor si pensiilor este (sub raport colateral) si una electorala in folosul PSD, asta-i alta problema!Cresterea modica a pensiilor este ceva care mai tine in viata populatia in virsta, iar media nationala a pensiei arata dezastrul financiar din viata acesteia!Lipsa banilor pentru investitii este justificata aici de necesitatea cresterii cheltuielilor in cele doua domenii.
    4.Reglementarea domeniului utilitatilor in favoarea tarii (si populatiei) este obligatorie la trei decenii de la pierderea lui, cita vreme lipsa de viziune si starea tarii la integrare a condus la cedarea lor fara conditii si posesie partiala.Acum ar fi momentul ca Romania nu doar sa poata controla domeniul, ci si sa obtina cu sprijinul si plata UE (ca bani pentru dezvoltare), o parte din actiunile acestora.
    Altfel Romania nu poate cunoaste si influenta planurile, starea si directia in care evolueaza insasi “sistemul sanguin” al dezvoltarii industriale si generale.Fara un “proiect de reindustrializare”, cum sa ceri asa ceva Uniunii?
    5.CAPITALUL multinational, diferit in epoca globalizarii de epoca capitalista clasica marcat fizic de “poarta intreprinderii” – s-a “aglutinat” in forma celui financiar-bancar si industrial, realizind investitii industriale majore numai in tarile cu competitivitatea economica peste 15 – 20.Capitalul industrial nu vine sa piarda bani prin investitii in tari ca Romania in care competitivitatea economica si functionalitatea institutionala este la dezastruosul indice 74!Fara a pleca de la aceasta situatie “calitativa” a mediului economic, discutiile despre dezvoltare sint colaterale subiectului…
    De aceea, solutiile punctuale si strategiile teoretice, vehiculate cu privire la dezvoltare (in analizele economice) nu au nici o relevanta pentru atragerea masiva a Capitalului strain – Unicul care poate asigura reindustrializarea!
    In concluzie, nu crestrea salariilor si pensiilor este factorul blocant al dezoltarii economice, deoarece ele NU ridica sau coboara factorul de competitivitate economica, ci fixeaxa personalul bugetar si elimina starea si imaginea de saracie si abandonare a generatiei trecute…
    Nu lipsa investitiilor de catre Guverne este cauza stagnarii, deoarece acesti bani nu erau mare lucru fata de necesitatile unei infrastructuri industriale, de transport sau orasenesti, in care nu s-a facut nimic de pe vremea raposatului!
    Cauza cauzelor stagnarii industriale si economice este constituita de lipsa unui PROIECT DE TARA a Romaniei, care sa ridice competitivitatea si functionalitatea economica la indicii minimali care sa aduca masiv investitorii industriali.Fara acest PROIECT National investitiile nu vor exista, banii UE nu vor fi atrasi fara obiective majore industriale si energetice, investitorii majori vor investi in “Marocuri”, populatia valida va pleca in lume, iar Guvernele vor continua “dezbaterea guraliva cu Opozitia” in desertul economic al unei tari esuate, odata cu lamentarile si masurile de tipul SUROGATELOR economice, promovate de aproape trei decenii!

Lăsați un comentariu


Europa

Marea Chinei de Sud – noul focar global de tensiuni: SUA trimit patrule ale gărzii de coastă pentru a contracara activitățile destabilizatoare ale Beijingului

Vladimir Ionescu

Statele Unite au anunţat vineri trimiterea de nave de patrulare ale gărzii de coastă în Pacific pentru a contracara activităţile “destabilizatoare” ale Beijingului în zonele… Mai mult

Europa

Franța și-a rechemat ambasadorul din Turcia după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a spus că Emmanuel Macron are nevoie de un control psihiatric

Vladimir Ionescu

Președintele francez Emmanuel Macron și-a rechemat ambasadorul de la Ankara pentru consultări, după ce Recep Tayyip Erdogan l-a insultat, afirmând că are nevoie de un… Mai mult

Europa

Jens Stoltenberg, NATO: Afganistan ar putea deveni un “rai” al teroriștilor după retragerea trupelor alianței

Razvan Diaconu

NATO se confruntă cu o dilemă în Afganistan şi trebuie să decidă dacă va părăsi ţara, riscând astfel ca aceasta să devină un rai al… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: După alegeri urmează patru ani de ”pace politică”. România are șansa de a deveni un tigru al Europei Centrale și de Est

Vladimir Ionescu

După alegerile parlamentare vor urma patru ani de ”pace politică”, a afirmat sâmbătă premierul Ludovic Orban, adăugând că oportunitățile pe care le are România reprezintă… Mai mult

Europa

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune

Vladimir Ionescu

Parlamentul European (PE) a aprobat vineri poziţia sa cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, care cuprinde în special obligaţii de mediu… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban, despre un eventual lockdown: Obiectivul nostru este ca economia să funcționeze în parametrii obișnuiți

Razvan Diaconu

Întrebat dacă ar fi oportună varianta unui lockdown în România, premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul executivului este ca oamenii să ducă o viaţă… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: PNL nu prezintă acum un buget pentru 2021 deoarece ar fi ilegal

Alexandra Pele

Guvernul PNL nu prezintă un draft de buget pentru anul viitor deoarece proximitatea alegerilor parlamentare interzice acest lucru, a explicat, sâmbătă, ministrul Finanțelor Publice, Florin… Mai mult