La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

de Marin Pana , 4.11.2019

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în context european cât și din perspectiva echilibrelor macroeconomice. Cu exporturi fob de 67,73 miliarde euro și importuri CIF totalizând 82,87 miliarde euro, a rezultat un minus de 15,14 miliarde euro din schimburile externe de mărfuri la un PIB de 202,9 miliarde euro.

În context, ar fi utilă o privire asupra structurii pe fluxuri de categorii de mărfuri, pentru a vedea ce anume determină poziția în teritoriul negativ tot mai pronunțată în ultimii ani și direcțiile în care am putea acțina pentru a stopa tendința de expandare a deficitului comercial. Datele definitive publicate de INS vin cu o perspectivă, pe alocuri, suprinzătoare.

Dintre cele 16 categorii de mărfuri ale căror importuri au trecut pragul de 1 miliard de euro anul trecut, la 5 categorii suntem pe plus, una este aproximativ în echilibru și zece dintre ele concentrează rezultatul negativ. Oarecum paradoxal, România apare pe plus sectorial la principalele categorii de produse importate, cel de la vehicule rutiere fiind chiar deosebit de consistent (+3,74 miliarde euro).

Domeniile grele care ne trag în jos

Surpriza: avem excedent la grupele cu cele mai mari importuri. Ne trimite pe minus petrochimia

Foarte interesant, România a obținut excedente sectoriale la cele mai importante produse pe care le importă, mașini, aparate electrice și părți ale acestora ( de aproape 1 miliard de euro) și, mai ales, vehicule rutiere ( unde plusul de anul trecut a ajuns spre patru miliarde de euro).

Sunt punctele forte ale țării pe piața mondială, însă gradul de concentrare al competitivității ne poate pune probleme dacă nu vom ține pasul cu evoluția tehnologică ( vezi sectorul auto) iar plusurile nu sunt sficiente pentru a susține o multitudine de deficite pe alte segmente de comerț internațional.

Cele mai mari probleme le pun importurile nete negative de aproape trei miliarde de euro pe segmentele de petrol și produse petroliere (unde, în trecut, reușeam să compensăm importurile de materie primă cu produsele finite exportate) și de peste două miliarde de euro la produse medicale și farmaceutice.

La prima categorie, s-ar putea admite argumente de ordin ecologic sau de reducere a capacităților de rafinare mai aproape de potențialul de producție internă. Dar rămâne să vedem ce facem cu industria petrochimică dacă, totuși, se vor da în exploatare zăcămintele nou descoperite în Marea Neagră, pentru că ar fi o greșeală majoră să exportăm petrolul și gazele naturale ca atare.

Deficitul din producția de medicamente are implicații cât se poate de clare pentru sănătatea populației și eventuale situații medicale de criză. Ne aflăm în fața unui eșec major de politică economică. Mai ales că România dispune de un potențial semnificativ mai mare în raport cu producția actuală, de la medicamente de uz general și până la vaccinuri. Și, în definitiv, este chiar o chestiune de siguranță națională.

Pe partea de mașini și utilaje, se poate observa o demarcație netă între echilibrul de pe partea de aplicații generale, unde suntem în echilibru ca urmare a specializării intraindustriale și partea de aplicații specifice anumitor industrii, care a fost neglijată și a ajuns să figureze pe podiumul deficitelor sectoriale.

Mărunțișurile de miliarde care ne trag în jos

Fără a ieși clar în evidență, la egalitate între ele și cu consecințe de peste un  miliard și jumătate de euro în minus fiecare apar trei sectoare:

  • de articole prelucrate din metal (?!),
  • de „fire, țesături și articole textile necuprinse în altă parte” (?!!)
  • precum și categoria „alte articole diverse” (?!!!) – care reflectă un nivel mai scăzut în varii domenii industriale de joasă sau medie tehnologie, care nu ar fi fost de așteptat să ne penalizeze în comerțul exterior.

Imediat sub reperul de 1,5 miliarde euro apar produsele telecom, audio-video, unde suprinde mai degrabă mărimea redusă a deficitului și nu existența lui, dat fiind că am pierdut startul în industria electronică și nu am reușit să atragem aici investiții majore din partea principalilor producători mondiali, mai preocupați de implantarea în Europa Centrală.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce nu face statul pentru economie”)

În fine, ultima secțiune de mărfuri care mai trece pragul de 1 miliard de euro deficit este cea de „legume și fructe”. Unde minusul este cel puțin bizar din perspectiva condițiilor pedoclimatice, pe fondul unor exporturi cu totul anemice pentru o țară care și-a achitat pe această bază o parte semnificativă din datoria externă la finele anilor 80.

Minusul generat anulează suprinzătoarea plasare pe plus de la o categorie de înaltă tehnologie, cea „instrumente, aparate profesionale, științifice, de control”, ceea ce se constituie într-o adevărată parabolă ce sumarizează situația comerțului exterior: „mâncăm” pe scară largă mai mult decât performăm în domenii restrânse.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2019

2 comentarii

  1. Caliman Eugen
    5.11.2019, 10:53 pm

    Ce vinde Romania?Masini, vehicole rutiere, masini si aparate industriale, articole prelucrate din metal, aparate diverse, masini si aparate specializate, aparate si echipament telecom, masini generatoare de putere, instrumente si aparate profesionale, masini si aparate de birou, maruntisuri prelucrate din metal, adica MASINI, MASINI SI IARASI MASINI de toate felurile!
    Iata de ce un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii este indispensabil pentru echilibrul balantei de plati externe.El ar face neglijabil miliardul de Euro cheltuit pe legume si fructe in prima faza, apoi ar exista resurse financiare pentru reconstructia agricola – prin subventionarea productiei de legume si fructe la nivelul tarilor dezvoltate.

  2. Mircius
    8.11.2019, 8:30 am

    Caliman Eugen

    D-le Caliman, obiectivul poate fi industrializarea (mai corect decat re-industrializare ; noi nu prea am avut industrializare adevarata, competitiva- dovadă că la deschiderea granițelor acea industrie care cheltuia 1100 lei pentru a vinde cu 1000 s-a evaporat)
    Asa ca obiectivul corect poate fi industrializarea țării,
    Dar cum? Concret.

    Că așa, putem să trecem în Constituție postulatul lui Hagi: “să fie bine, ca să nu fie rău” și am rezolvat problema.

Lăsați un comentariu


Europa

Capitalul chinez intră în România via Ungaria – Bank of China Budapest își deschide sucursală la București

Vladimir Ionescu

A patra cea mai mare bancă din lume, Bank of China, își va deschide o sucursală la București în decembrie. Anunțul a fost făcut de… Mai mult

Stiri

Cum încearcă oamenii PSD să blocheze instituțiile: Șeful Casei de Pensii a intrat în concediu medical

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a acuzat, miercuri seară, că oameni numiți de PSD în funcții cheie din sistemul public încearcă să blocheze guvernarea prin tot felul… Mai mult

Europa

Un nou obstacol în fața Ursulei von der Leyen – Marea Britanie își va desemna comisarul după 12 decembrie

Victor Bratu

Ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow (foto), a trimis miercuri seara o scrisoare Comisiei Europene în care anunță, potrivit Politico, că țara sa nu… Mai mult

Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult