fbpx

La obiect

Deficitul de cont curent – dublat după prima treime a anului, datoria externă a urcat spre 127 mld. euro

Balanța de plăți a înregistrat după luna aprilie 2021 un deficit de cont curent de 4.710 milioane euro, cu circa 107% peste nivelul din aceeași… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Aprilie 2021 – producția industrială, scădere conjuncturală dar perspective bune per total

România a consemnat în luna aprilie 2021 o scădere la producția industriala de 5,9% față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Valoarea ajustată… Mai mult

14.06.2021

La obiect

Sănătatea perfectă: peste 40% din spitale nu raportează nici măcar o infecție nosocomială sau eroare medicală

Peste 40% dintre spitalele înregistrate în Registrul informatic special creat în acest scop nu au raportat nici măcar un Eveniment Advers Asociat Asistenței Medicale (EAAAM)… Mai mult

13.06.2021

Europa

Salariul minim în pandemie – o analiză la nivelul UE

Salariul minim în majoritatea statelor UE a fost majorat precaut între 2020 și 2021, dar au crescut, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în… Mai mult

13.06.2021

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

de Marin Pana , 4.11.2019

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în context european cât și din perspectiva echilibrelor macroeconomice. Cu exporturi fob de 67,73 miliarde euro și importuri CIF totalizând 82,87 miliarde euro, a rezultat un minus de 15,14 miliarde euro din schimburile externe de mărfuri la un PIB de 202,9 miliarde euro.

În context, ar fi utilă o privire asupra structurii pe fluxuri de categorii de mărfuri, pentru a vedea ce anume determină poziția în teritoriul negativ tot mai pronunțată în ultimii ani și direcțiile în care am putea acțina pentru a stopa tendința de expandare a deficitului comercial. Datele definitive publicate de INS vin cu o perspectivă, pe alocuri, suprinzătoare.

Dintre cele 16 categorii de mărfuri ale căror importuri au trecut pragul de 1 miliard de euro anul trecut, la 5 categorii suntem pe plus, una este aproximativ în echilibru și zece dintre ele concentrează rezultatul negativ. Oarecum paradoxal, România apare pe plus sectorial la principalele categorii de produse importate, cel de la vehicule rutiere fiind chiar deosebit de consistent (+3,74 miliarde euro).

Domeniile grele care ne trag în jos

Surpriza: avem excedent la grupele cu cele mai mari importuri. Ne trimite pe minus petrochimia

Foarte interesant, România a obținut excedente sectoriale la cele mai importante produse pe care le importă, mașini, aparate electrice și părți ale acestora ( de aproape 1 miliard de euro) și, mai ales, vehicule rutiere ( unde plusul de anul trecut a ajuns spre patru miliarde de euro).

Sunt punctele forte ale țării pe piața mondială, însă gradul de concentrare al competitivității ne poate pune probleme dacă nu vom ține pasul cu evoluția tehnologică ( vezi sectorul auto) iar plusurile nu sunt sficiente pentru a susține o multitudine de deficite pe alte segmente de comerț internațional.

Cele mai mari probleme le pun importurile nete negative de aproape trei miliarde de euro pe segmentele de petrol și produse petroliere (unde, în trecut, reușeam să compensăm importurile de materie primă cu produsele finite exportate) și de peste două miliarde de euro la produse medicale și farmaceutice.

La prima categorie, s-ar putea admite argumente de ordin ecologic sau de reducere a capacităților de rafinare mai aproape de potențialul de producție internă. Dar rămâne să vedem ce facem cu industria petrochimică dacă, totuși, se vor da în exploatare zăcămintele nou descoperite în Marea Neagră, pentru că ar fi o greșeală majoră să exportăm petrolul și gazele naturale ca atare.

Deficitul din producția de medicamente are implicații cât se poate de clare pentru sănătatea populației și eventuale situații medicale de criză. Ne aflăm în fața unui eșec major de politică economică. Mai ales că România dispune de un potențial semnificativ mai mare în raport cu producția actuală, de la medicamente de uz general și până la vaccinuri. Și, în definitiv, este chiar o chestiune de siguranță națională.

Pe partea de mașini și utilaje, se poate observa o demarcație netă între echilibrul de pe partea de aplicații generale, unde suntem în echilibru ca urmare a specializării intraindustriale și partea de aplicații specifice anumitor industrii, care a fost neglijată și a ajuns să figureze pe podiumul deficitelor sectoriale.

Mărunțișurile de miliarde care ne trag în jos

Fără a ieși clar în evidență, la egalitate între ele și cu consecințe de peste un  miliard și jumătate de euro în minus fiecare apar trei sectoare:

  • de articole prelucrate din metal (?!),
  • de „fire, țesături și articole textile necuprinse în altă parte” (?!!)
  • precum și categoria „alte articole diverse” (?!!!) – care reflectă un nivel mai scăzut în varii domenii industriale de joasă sau medie tehnologie, care nu ar fi fost de așteptat să ne penalizeze în comerțul exterior.

Imediat sub reperul de 1,5 miliarde euro apar produsele telecom, audio-video, unde suprinde mai degrabă mărimea redusă a deficitului și nu existența lui, dat fiind că am pierdut startul în industria electronică și nu am reușit să atragem aici investiții majore din partea principalilor producători mondiali, mai preocupați de implantarea în Europa Centrală.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce nu face statul pentru economie”)

În fine, ultima secțiune de mărfuri care mai trece pragul de 1 miliard de euro deficit este cea de „legume și fructe”. Unde minusul este cel puțin bizar din perspectiva condițiilor pedoclimatice, pe fondul unor exporturi cu totul anemice pentru o țară care și-a achitat pe această bază o parte semnificativă din datoria externă la finele anilor 80.

Minusul generat anulează suprinzătoarea plasare pe plus de la o categorie de înaltă tehnologie, cea „instrumente, aparate profesionale, științifice, de control”, ceea ce se constituie într-o adevărată parabolă ce sumarizează situația comerțului exterior: „mâncăm” pe scară largă mai mult decât performăm în domenii restrânse.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.11.2019

2 comentarii

  1. Caliman Eugen
    5.11.2019, 10:53 pm

    Ce vinde Romania?Masini, vehicole rutiere, masini si aparate industriale, articole prelucrate din metal, aparate diverse, masini si aparate specializate, aparate si echipament telecom, masini generatoare de putere, instrumente si aparate profesionale, masini si aparate de birou, maruntisuri prelucrate din metal, adica MASINI, MASINI SI IARASI MASINI de toate felurile!
    Iata de ce un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii este indispensabil pentru echilibrul balantei de plati externe.El ar face neglijabil miliardul de Euro cheltuit pe legume si fructe in prima faza, apoi ar exista resurse financiare pentru reconstructia agricola – prin subventionarea productiei de legume si fructe la nivelul tarilor dezvoltate.

  2. Mircius
    8.11.2019, 8:30 am

    Caliman Eugen

    D-le Caliman, obiectivul poate fi industrializarea (mai corect decat re-industrializare ; noi nu prea am avut industrializare adevarata, competitiva- dovadă că la deschiderea granițelor acea industrie care cheltuia 1100 lei pentru a vinde cu 1000 s-a evaporat)
    Asa ca obiectivul corect poate fi industrializarea țării,
    Dar cum? Concret.

    Că așa, putem să trecem în Constituție postulatul lui Hagi: “să fie bine, ca să nu fie rău” și am rezolvat problema.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără domiciliu în cartea de identitate – propunere USR PLUS. Măsura ar forța interoperabilitatea bazelor de date

Razvan Diaconu

USR-PLUS va propune coaliției de guvernare o modificare de structură la cartea de identitate, astfel încât aceasta să nu mai conțină adresa de domiciliu a… Mai mult

Stiri

Volumul de mărfuri încărcate în porturile României a scăzut față de trimestrul 1 al anului 2020

Adrian N Ionescu

Volumul de mărfuri încărcate în porturile maritime ale României a scăzut cu 6,3% în primele trei luni ale anului 2021 față de aceeași perioadă a… Mai mult

Stiri

Primele imagini cu noul Duster „robust și accesibil”

Adrian N Ionescu

Dacia a prezentat primele informații despre noul model Duster, care va fi comercializat din septembrie 2021 în versiunile 4×2 și 4×4. Noul Duster va fi… Mai mult

Europa

G20 va aproba acordul OECD privind impozitul minim global pe profit

Iulian Soare

Grupul G20 va aproba, la reuniunea din 9-10 iulie, un acord care stabilește un impozit minim global pe profit și va solicita finalizarea lucrărilor tehnice,… Mai mult

Europa

Raport ONU: 8.500 de copii folosiți ca soldați și 8.400 uciși sau mutilați, în conflictele armate din 2020

Iulian Soare

Peste 8.500 de copii au fost folosiți anul trecut pe post de soldați în conflicte armate ce au avut loc anul trecut în lume, iar… Mai mult

Stiri

VIDEO Constantin Toma, primar Buzău: Putem vorbi de digitalizare după ce scoatem risipa din sistemul de stat

Redacţia

 Problema României la capitolul digitalizare, afirmă Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, este legată de faptul că, în lipsa unei viziuni strategice, procesul a început… Mai mult

Stiri

Apel lansat asociații de magistrați: Fără reforme reale și rapide, independența magistraturii va fi distrusă iremediabil

Vladimir Ionescu

”Fără reforme reale și rapide în justiție, independența magistraturii române va fi distrusă iremediabil”, avertizează într-un comunicat comun trei asociații reprezentative – Forumul Judecătorilor din… Mai mult