fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Analiză – Ionuț Dumitru / Criza coronavirus – implicatii si solutii la nivel economic

Criza generata de coronavirus are implicatii majore cel putin pe doua paliere – unul al sanatatii publice si unul economic. Evident ca intre cele doua… Mai mult

29.03.2020

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

de Alexandra Pele , Adrian N. Ionescu 10.10.2019


Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț.
Au fost majorate veniturile populației (creșterea salariului minim, a celor din sectorul bugetar și a pensiilor), însă majorările s-au făcut cu expandarea excesivă a deficitului bugetar, a îndatorării la costuri mult peste uzanțele statelor UE și cu producerea unor dezechilibre a căror ajustare este inevitabilă.

Veniturile suplimentare câștigate de populație au dus la explozia cererii agregate pe fondul rămânerii în urmă a producției autohtone de bunuri – fapt care a pus presiune atât pe balanța comercială, cât și pe inflație.

Niciun proiect mare de infrastructură nu a fost început în ultimii trei ani și nu s-a pus nicio cărămidă pentru vreunul dintre cele opt spitale regionale promise promise în programele de guvernare, sursele de finanțare ale acestora fiind în continuare incerte.

(Citiți și: ”Valentin Lazea: Cine, cum și cu ce își produce creșterea economică în UE. Calitatea unei creșteri obeze”)

În plus, măsuri intempestive, fără consultarea mediului de afaceri  – cum a fost OUG 114 – au produs adevărate crize în piețele mai multor sectoare din economie. Persistă și la ora actuală criza din energie.

Ce s-a făcut

Salariul minim a crescut de la 1.250 de lei în 2016 la 2.080 de lei în acest an, respectiv 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare. Bugetarii au beneficiat de majorări succesive de salarii, cât și de o nouă legislația privind salarizarea din sectorul public.

Salariul mediu net de la nivelul întregii economii a crescut cu 12,8% în 2017, respectiv cu 9,7% în 2018.

Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în 2016 la 1.265 de lei în septembrie 2019.

În creșterea cheltuielilor statului, 40% au fost reprezentate de creșterea cheltuielilor salariale

Prețul încă neplătit

  • Deficitul bugetar

Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar de 3,02% din PIB pe metodologia ESA, al doilea cel mai ridicat din UE, după cel din Cipru, potrivit datelor Eurostat.

România abia ce reușise să corecteze, în urma lecțiilor dure din criză, deficitul bugetului general consolidat, care scăzut la 0,7% din PIB în 2015. În 2016, acesta a urcat la 2,7% din PIB, unde s-a menținut și în 2017 înainte se depășească, marginal, ținta de 3% anul trecut.

În primele opt luni din 2019, deficit a fost de 2,1% din PIB. Specialiștii au atras atenția că încadrarea în ținta de deficit se va dovedi dificilă în acest an și aproape imposibilă în anii ce urmează, pe fondul impactului noilor majorări de pensii.

Cheltuielile de asistență socială se vor majora în 2020 cu 0,7 puncte procentuale din PIB față de cele din anul 2019, cu 2,7 pp din PIB în anul 2021 și cu 3,6 pp din PIB în anul 2022, potrivit calculelor Consiliului Fiscal.

  • Deficitul de cont curent – ”geamănul” deficitului bugetar care complică costurile de îmrumut

Deficitul de cont curent a cunoscut, de asemenea, o deteriorare acută în ultimii ani. Dacă la sfârșitul lui 2016 era de 2,1% din PIB, un an mai târziu urca la 3,2% din PIB, iar anul trecut la 4,5% din PIB – 4% fiind pragul de alarmă.

În primele șapte luni din 2019, deficitul de cont curent al României a fost de peste șase miliarde de euro, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Analiștii anticipează ca acesta să depășească 5% din PIB în 2019.

  • Deficitul comercial – istoric

Principala sursă de deficit de cont curent o reprezintă dezechilibrul balanței comerciale.

În primele opt luni ale anului 2019, exporturile României au fost cu 10,8 miliarde de euro mai mari decât importurile. Deficitul comercial a consemnat astfel o creștere de aproape 60%, pe fondul cronicizării scăderii dinamicii exporturilor în ultimele 2 trimestre din acest an.

  • Inflația – de 2 ori mai mare decât a oricărui alt stat UE

În 2016, rata anuală a inflației coborâse la -1,5%. Un an mai târziu, prețurile au consemnat o creștere medie de 1,3%, iar în 2018 inflația a urcat la 4,6.

Rata anuală a inflației este prognozată să atingă nivelul de 4,2% la sfârșitul acest an și să coboare spre 3,4% la finele lui 2020.

  • Costurile de finanțare uriase: de 2-3 ori mai mari decât orice alt stat UE

Investitorii au taxat evoluțiile de la nivel local prin costurile pe care le-au perceput pentru finanțarea statului, respectiv pentru finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar.

Randamentul obligațiunilor pe zece ani, considerate un indicator relevant în acest sens, au crescut de la 3,3%, în medie, în 2016, la 4,1% la nivelul lunii septembrie din acest an.

Astfel, dobânzile percepute României sunt duble față de cele plătite de Grecia, Polonia sau Ungaria și triple față de costurile la care se finanțează, spre exemplu, Italia.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Marile proiecte, uitate

În 2017 au fost dați în folosință 15,4 kilometri de autostradă, iar în 2018 alți 60. Pe de altă parte, în ultimii ani s-au surpat mai multe drumuri de mare viteză.

În ceea ce privește demararea unor proiecte noi, la sfârșitul lui 2018 s-a semnat contractul pentru realizarea a 5 km de autostradă la granița cu Ungaria (Biharia-Borș), iar în vara acestui an s-a semnat contractul pentru construcția lotului 1 (17 km) a centurii București la standard de autostradă.

În ultimele săptămâni ale guvernului Dăncilă, a fost anunțată iminența începerii lucrărilor la mult așteptata primă autostradă care să treacă munții. Secțiunea 1 Sibiu – Boița (13 km) este deocamdată singurul tronson din Autostrada Sibiu – Pitești care are constructor desemnat.

Guvernele PSD și-au asumat construcția a opt spitale regionale până în 2020. Recent, executivul a anunțat că acestea ar urma să fie finalizate până în 2027. Executivul a analizat mai multe variante de finanțare a acestor spitale, inclusiv în parteneriat public-privat, ultima variantă fiind că ar urma să fie realizate cu ajutorul fondurilor europene.
România nu a trimis niciun proiect executivului european în acest sens.

Torpilarea pieței energiei: importatori neți, cu beneficiarii Rusia și Ungaria

Măsurile de politică energetică din ultimii ani au degradat perspectivele de dezvoltare ale României și sunt de natură să amplifice dezechilibrele macroeconomice, de la inflație până la deficitele externe.

OUG 114, precum și ”confiscarea” la bugetul public a profiturilor companiilor energetice, au blocat investițiile necesare configurării unui hub energetic și au destabilizat piața internă. Marii beneficiari au fost Ungaria (pentru electricitate) și Rusia (pentru gaze).

Astfel, Importurile de gaze naturale au sporit de peste 300 de ori în vara anului 2019 și proporția creșterii importurilor de electricitate se măsoară cu 2 cifre. România a devenit importator net de electricitate (august 2019). Creșterea importurilor de energie amplifică deficitele externe (comercial și de cont curent).

România importă gaze naturale la cele mai mari prețuri față de țările din regiune, dar prețurile pe piața liberă autohtonă sunt mai mari decât cele de import din cauza prevederilor OUG 114.

Prețurile la energie electrică au atins maxime istorice (piața PZU), ca urmare a distorsiunilor produse de aceeași reglementare.

Dezvoltarea rețelelor de electricitate și de gaze naturale a progresat încet, ca și proiectele mari de interconectare regională (gazoductul BRUA  – finalizarea Fazei 1 amânată pentru 2020, adoptarea abia în 2019 a unei legi care elimină unele obstacole în calea proiectelor Translectrica – operatorul sistemului energetic național).

Politica de prelevare aproape în întregime a profiturilor companiilor energetice a redus investițiile în explorarea zăcămintelor de gaze ale Romgaz, ca și înnoirea capacităților de producție de electricitate.

Plafonarea prețului la gazele autohtone pentru consumatorii casnici, ca și cea a profitului operatorilor energetici le-au diminuat profiturile, respectiv capacitatea de finanțare proprie a investițiilor și le-a afectat capacitatea de împrumut.

Producția de electricitate pe bază de cărbune poate fi compromisă din cauza întârzierii investițiilor în centralele de profil poluante (un studiu Transelectrica prevede că fără salvarea de la faliment a CE Oltenia, consumul nu ar putea fi acoperit nici de importuri în orele de vârf, din 2023).

România ar putea ajunge la Curtea de Justiție a UE, din cauza restricțiilor de vânzare pe piața liberă, care au dus la infringement.

Contextul general

Industria auto germană se pregătește de oficializarea cifrei de scădere în acest an: 21 % – în condițiile în care industria automotive din România (cea a echipamentelor și a pieselor de schimb) e depedentă de comenzile germane.

Anul 2019 a adus o scădere bruscă a dinamicii acestui sector, de la 12,5% în 2018 la minus 1,8% în T2, cu o continuare a scăderii în T3.
Asta în condițiile în care industria automotive din România asigură 26% din exporturi.

De asemenea, se apropie Brexit-ul, care va complica si mai mult situația economică externă, de care România este dependentă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2019

3 comentarii

  1. Caliman eugen
    11.10.2019, 1:00 pm

    1.Marile proiecte de tara inca nici n-au fost formulate si prezentate de presedentie, guverne sau partide – respectiv de reindustrializare, in lipsa careia pentru autostrazi nu sint bani, camioanele (si CFR) nu ar avea ce sa transporte (decit pe saracii tarii “de la moara pin-la gara” cu rablele ieftine luate din Vest)!
    2.La ce sa se mai faca spitale noi, daca cele existente deja sint lipsite de bani pentru instalatii moderne de diagnoza si tratament, de medicamente si consumabile – si trimit pacientii la farmacia particulara (vecine) dupa ele?
    3.Dezvoltarea ENERGETICII romanesti NU este posibila fara un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii – fiind irealizabila singura – deoarece este parte componenta a procesului national de reindustrializare!Orice promisiuni si angajamente in realizarea Strategiei nationale Energetice ramin vorbe goale, fara proiectul de reindustrializare – care sa o cuprinda organic, material si financiar in acest proces unitar national!
    4.Nu trebuie uitat ca de la Guvernul trecut ne-a ramas totusi un MOTOR de dezvoltare industriala si agricola, prin legea liberalizarii salariilor la primarii, care in prima faza vor creste salariilr pe seama investitiilor ori impozitelor.Cind aceasa “resursa” extrem de limitata se va epuiza, ele vor fi obligate sa se zbata pentru aducerea investitorilor creatori de noi locuri de munca si cresterea pe aceasata cale a impozitelor!
    Acest motor de dezvoltare isi arata deja efectele in marile orase, a inceput si in cele mici ca Tg. Jiu sau Rovinari (Gorj) – in care pina acum 3 ani n-a existat nici o investitie industriala sau agricola.Dezvoltarea economica ce nu s-a produs pina acum in economia nationala poate fi accelerata prin simpla diminuare a impozitelor alocate primariilor.Pina la un proiect de tara implementat si functional, aceasta masura se va dovedi absolut oportuna pentru viitoarele Guverne (de orice culoare politica) – pentru sustinetrea financiara a salariilor bugetarilor si a platii drepturilor sociale!
    4.Acest motor de dezvoltare intra doar in timp si cu greu in functiune, deoarece guvernul plecat n-a construit si metodele, tehnicile si instrumentele de dezvoltare economica locala rapida – pe care le contine proiectul economic oferit (fara succes) acestuia).

  2. Dan
    13.10.2019, 9:19 am

    Pentru corecta informare a publicului, sunt doua proiecte de infrastructura mari care au fost incepute:

    – Podul de la Braila (lucrarile au inceput deja)
    – A0 Sud (toate cele 3 loturi sunt semnate)

    Foarte putin pentru 3 ani.

  3. Robin
    24.10.2019, 5:41 am

    Pai si nu ne spuneti cat este deficitul in Spania, Italia, Franta, Belgia, sau mintiti prin omisiune?

Lăsați un comentariu


Europa

Finlanda începe testarea populației pentru depistarea anticorpilor – s-ar putea estima răspândirea Covid-19 și fundamenta măsuri de ieșire din carantină

Mariana Bechir

Finlanda va începe monitorizarea răspândirii noului coronavirus în rândul populaţiei cu ajutorul testelor aleatorii de depistare a anticorpilor, a anunţat marţi autoritatea de sănătate publică… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Recomandări pentru companii de la Consiliul Concurenței, pentru a menține echilibrul piețelor

AVOCATNET

Consiliul Concurenței (CC) a emis o nouă serie de recomandări pentru companii, în ceea ce privește comportamentul lor pe piață în contextul crizei generate de… Mai mult

Stiri

Piața de energie este bulversată de blocarea economiei. Prețurile scad, a început rezilierea contractelor

Adrian N Ionescu

Scăderea considerabilă a cererii, respectiv a consumului de energie electrică în economie, ca urmare a crizei coronavirus, îi pune în mare dificultate pe participanții la… Mai mult

Stiri

Family Business Network România susține Apelul pentru salvarea economiei

Vladimir Ionescu

Asociația Family Business Network România, una dintre cele mai importante organizații a antreprenorilor români care dețin și dezvoltă mari afaceri de familie, susține Apelul pentru… Mai mult

Stiri

PPE preia propunerea lui Siegfrid Mureșan: Fond European de Solidaritate împotriva coronavirus

Iulian Soare

Grupul PPE din Parlamentul European a decis marți să susțină propunerea europarlamentarului român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al familiei politice europene, de a crea un Fond… Mai mult

Stiri

Înmatriculări de societăți: – 27,17% în primele 2 luni din 2020 față de perioada similară din 2019

Adrian N Ionescu

Numărul de dizolvărilor înregistrate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a crescut cu 3,13%, în primele două luni ale anului față de aceeați perioadă… Mai mult

Stiri

Bacalaureatul și Evaluarea Națională ar putea avea loc în iulie, fără materia din semestrul 2 – ministrul Educației

Vladimir Ionescu

Probele scrise ale Evaluării Naționale și Bacalaureatului ar putea fi organizate în iulie, fără a cuprinde subiecte din programa aferentă semestrului al doilea, a anunțat… Mai mult