Consiliul academic de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației, CONREG, a propus deja schimbarea denumirii actualelor regiuni de dezvoltare, care urmează să primească personalitate juridică peste județe, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României.
Scoase de o săptămână în dezbatere publică, numele viitoarelor regiuni au primit deja contestații.
cursdeguvernare.ro a întrebat importanți specialiști români din domeniile istoriei și sociologiei ce denumiri ar da ei viitoarelor regiuni ale țării.
Dintre istorici, ne-au răspuns academicianul Dinu Giurescu și profesorul universitar Mihai Retegan, alături de profesorul universitar Vasile Dâncu, sociolog.
Denumirile date de CONREG: două Transilvanii
Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) – grupul academic de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice – a propus alte denumiri pentru actualele 8 regiuni de dezvoltare.
”Decupajele de tipul regiunilor de dezvoltare sunt, majoritar, ca și regiunile istorice, structuri culturale cu efecte specifice asupra dezvoltării localităților chiar și după de se elimină (prin procedee statistice adecvate) efectele apartenenței la anumite județe și condiționările economice județene”, se arată în raportul ”Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României”, coordonat de profesorul Dumitru Sandu.
Potrivit raportului CONREG, regiunile de dezvoltare trebuie redenumite astfel:
- Actuala regiune Nord-Est să se redenumească Nord-Moldova
- Regiunea Sud-Est – Dunărea de Jos
- Regiunea Sud – Sud-Muntenia
- Regiunea Sud-Vest – Oltenia
- Regiunea Vest – Vest-Banat
- Regiunea Nord-Vest – Transilvania de Nord-Vest
- Regiunea Centru – Transilvania Centrală
- Regiunea București-Ilfov – București.
(Descarcă de AICI studiul ”Disparități și fluxuri în fundamentarea social economică a regionalizării administrative a României”, coordonat de profesorul Dumitru Sandu)
Vasile Dâncu, sociolog: O dificultate – regiunile de dezvoltare nu se circumscriu regiunilor istorice
Profesorul universitar Vasile Dâncu, sociolog, consideră că denumirile viitoarelor regiuni trebuie să țină seama de faptul că locuitorii trebuie să se identifice cu acestea.
”Nu este simplu să denumești regiunile, este nevoie inclusiv de o cercetare să-i zicem de <<naming>>. Trebuie un minimum consens sau minime referințe din imaginarul colectiv pentru ca oamenii să se poată identifica cu o regiune, unde numele face parte integrantă din fenomen”, a declarat Vasile Dâncu, pentru cursdeguvernare.ro.
Potrivit sociologului, care face parte din echipa CONREG, dificultatea procesului de ”botezare” a viitoarelor regiuni rezidă în faptul că acestea nu corespund regiunilor istorice.
”O dificultate vine din faptul că regiunile de dezvoltare din acest moment nu sunt circumscrise vechilor granițe ale regiunilor istorice”, a spus profesorul.
Astfel, Vasile Dâncu a avansat o variantă de denumire a regiunilor asemănătoare cu cea propusă de CONREG:
- Regiunea Nord-Vest – Transilvania de Nord-Vest
- Regiunea Centru – Transilvania Centru
- Regiunea Vest – Banat
- Regiunea Sud-Vest – Oltenia
- Regiunea Sud – Muntenia
- Regiunea Nord-Est – Moldova de NE
- Regiunea Sud-Est – Moldova Sud-Dobrogea. ”Am putea ca ceea ce am numit Moldova SUD sa o numim Dunărea de Jos – buzoienii pot spune că nu sunt moldoveni. Daca ar fi să se individualizeze regiunea Dobrogea, atunci ar apărea și Moldova Sud ca regiune distinctă.
- București-Ilfov – București. ”Firesc ar fi ca aceasta regiune să nu mai fie una distinctă, deoarece Bucureștiul este capitala firească a Munteniei”.
Mihai Retegan, istoric: Regiunea Prut, în loc de Moldova-Nord
Prof. univ. Mihai Retegan, de la Facultatea de Istorie a Universității București, vine cu o propunere de denumire a viitoarelor regiuni pe baze istoric-geografice, care a mai existat în trecut.
”<<Roata>> asta a mai fost o data inventată!”, a glumit profesorul Retegan.
Regionalizarea profesorului Retegan:
- Regiunea Nord-Vest – ”Someș”
- Regiunea Nord-Est – „Prut„
- Regiunea Sud-Est – „Dunărea„
- Regiunea Sud – „Argeș„
- Regiunea Sud-Vest – „Olt„
- Regiunea Vest – „Timiș„
- Regiunea Centru – „Alba Iulia„.
Acad. Dinu Giurescu: Redenumirea propusă de CONREG este ”un non-sens” și ”chiar dăunătoare”, făcută ”din birou”
Contactat de cursdeguvernare.ro, istoricul Dinu Giurescu, membru titular al Academiei Române și deputat de București, a făcut o analiză critică a hărții propuse de CONREG, răsturnând toate denumirile comisiei academice de pe lângă minister.
”Am mai găsit în raportul recent niște mostre de limbaj de lemn care rivalizează 100% cu limbajul de lemn de dinainte de 1989. Sper că discuția asta nu este în van și că se vor ține seama de diferitele propuneri care i se fac și nu va fi numai o simplă formalitate”, a comentat istoricul.
Regionalizarea după acad. Dinu Giurescu
- Banat-Vest. ”Banat-Vest nu există. Prevalează denumirile istorice, din punctul meu de vedere, ci nu denumirile geografice. Ca atare, dacă spunem Banat-Vest nu are niciun sens. Dacă spunem Banat, e în regulă. Iar denumirea, împreună cu extinderea regiunii respective, se justifică de la sine”.
- Oltenia. ”Același lucru – are o întindere și o individualitate bine definite și rămâne ca atare denumirea Oltenia”.
- Muntenia-Sud. ”Eu nu cunosc o Muntenie-Sud. Eu cunosc Muntenia, care se întinde între Carpați și Dunăre. Ca atare, suprimăm Sudul și punem numai regiunea Muntenia”.
- Dobrogea. ”Regiunea de sud Dunărea de Jos este o denumire academică, ce nu este cunoscută deloc. Cunoștința mea este despre regiunea Dobrogea, pe de-o parte, cu județele Constanța și Tulcea, și despre Dobrogea, ca atare.
Prin urmare, nu are niciun rost să vorbim despre Dunărea de Jos, pentru că Dunărea de Jos este, de fapt, din punct de vedere geografic și european, de la Turnu Severin și până în Deltă. Dunărea Mijlocie este în Serbia și mai ales în Ungaria, iar Dunărea de Sus este în Austria și în Germania. Deci Dunărea de Jos este o denumire artificială.
Ca atare, pentru Constanța-Tulcea propun denumirea de Dobrogea, cunoscută încă din secolul al XIV-lea. Potențialul Portului Constanța este foarte mare și, dacă vor neapărat să avem mai mulți locuitori, putem adăuga două județe, Galați și Brăila, pentru simplul motiv că sunt importante cele două porturi, pentru că sunt pe Dunărea maritimă, ci nicidecum din alt punct de vedere.
Ca atare, actuala regiune Dunărea de Jos, care cuprinde Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea și Constanța, este un non-sens. Categoric non-sens. Cel mult putem să anexăm județele Galați și Brăila la Tulcea și Constanța, pentru a forma regiunea Dobrogea”.
- Moldova. ”Moldova de Nord?! Dar care e Moldova de Sud? Ce e aia Moldova de Nord? Ori spunem Bucovina și atunci formăm din Botoșani și Suceava o micro-regiune, care se poate, conform nomenclatorului votat de Comisia Europeană, sau lăsăm regiunea Moldova între Carpați și Prut, anexând, însă, județul Vrancea, fiindcă Vrancea are legătură cu Bacău, cu Buzău, dar nu are niciun fel de legătură cu județele Tulcea și Constanța.
Cu alte cuvinte, județul Vrancea, dacă te duci acolo și cunoști cât de puțin cu ce se ocupă oamenii, veți vedea imediat că legătura cu Buzău și cu Bacău este indisolubilă. De aceea, propun pentru Regiunea Moldova, ci nu Moldova de Nord – să includă și județul Vrancea”.
- Muntenia. ”Propun ca regiunea Muntenia să includă județul Buzău”.
- Transilvania. ”Cel mai grav mi se pare divizarea Transilvaniei în două: Transilvania Centrală și Transilvania de Nord-Vest. Asta este iarăși o construcție teoretică, făcută din birou. Transilvania are individualitatea ei încă din veacul al XIII-lea, de când forma un voievodat în cadrul Regatului Maghiar. Și cuprinde, afară de ce este desenat acum prin Centru, și județele Cluj și Bistrița- Năsăud, cel puțin, poate și Sălaj.
Așa încât sunt pentru menținerea unității teritoriale a Transilvaniei, așa cum s-a format ea istoricește și care are sens și pentru populația românească și pentru celelalte comunități etnice. Divizarea asta în două și să-mi spui mie în argumentare că progresăm mai mult așa și că nu are importanță îndinderea teritorială, ci are importanță divizarea asta artificială găsesc că este nu numai un non-sens, ci este chiar dăunătoare și mă întreb ce e în mintea celui care propune împărțirea ariei Transilvaniei în două.
Ca atare, propunerea mea este să rămână județele Alba, Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și poate și Sălaj. Și atunci vom avea, într-adevăr, Transilvania, marea regiune în cadrul României.
Iar Maramureș, Satu Mare și Bihor formează regiunile din afara Transilvaniei, care sunt expres menționate sub o altă formă în Hotărârea de Unire de la Alba Iulia și care sunt menționate și în documentele maghiare sub denumirea de Partium, adică județele din parte, din afara Transilvaniei propriu-zise și care, pe un fundament istoric, dar și pe un fundament local, pot să formeze o altă regiune – Maramureș-Bihor.
Actuala împărțire artificială în două a Transilvaniei nu e numai un non-sens, dar este contraproductivă și nu are niciun fel de justificare, nici economică și nici juridică”.
16 răspunsuri
Hai sa nu ne ascundem dupa deget: Bucurestiul face regionalizarea de ochii Bruxelles-ului, dar nu vrea sa dea din mana monopolul politic asupra tarii. Toate variantele propuse pana acum de oficiali raman pe structura centralizata cu Bucurestiul actor principal. Singura regionalizarea adevarata, „naturala”, este cu regiuni istorice, unele mai mari, altele mai mici, cum au fost si sunt si astazi. Dar asta inseamna un lucru periculos, adica spargerea monopolului politic al Bucurestiului. O Transilvanie istorica revenita ca actor politic cu un cuvant greu de spus, este cel mai negru cosmar al Bucurestiului.
Punct de vedere!
Pentru regiunea Sud-Est / Dobrogea se poate face o modificare a judetelor Ialomita si Calarasi, reimpartite „pe verticala” si jumatatea estica sa mearga catre regiunea Dobrogea cu care oricum au relatii si transfer important iar jumatatea vestica catre regiunea Sud/Muntenia catre care oricum drenau traditional.
Ar fi o revenire la o structura administrativa anterioara si fara mari dificultati organizatorice.
vazand harta, am vrut sa postez si eu aceeasi propunere. Pare evident si de bun simt. De aceea nu se va lua in considerare.
Frecventza cu care se tot „redeseneaza” harta administrativa este o dovada ca nu s-a gasit inca solutia cea mai potrivita pentru realizarea unei administratii eficiente. In timpul Regalitatii organizarea administrativ-teritoriala a fost una coerenta pana in momentul instaurarii Dictaturii lui Carol II. Abia din acel moment a inceput un proces de redesenare a hartii care nu a dus la rezultate pe masura intentiilor. Din 1938 si pana in prezent s-au tot facut incercari care au provocat mai repede haos in admnistratie decat lucruri pozitive. Acelasi lucru se va intampla si atunci cand noua „regionalizare” anuntata va deveni fapt implinit.
Argumentele invocate pentru regionalizare sunt false( UE;Atragere Fonduri;administrare mai buna ; etc ) .Sunt interese de grup…. Adevarata problema o avem cu cei ce conduc aceste unitati administrative.Ei sunt numiti( nu alesi cum se spune) pe criterii de incompetenta ,coruptie si aservire .Totus nu suntem singuri cu aceste probleme ,se intampla si la case mai mari.
Parerea mea este ca ar trebui pastrate numele regiunilor istorice si teritoriul istoric al fiecareia.Dobrogea din todeauna a fost Tulcea si Constanta. Buzau si Braila au apartinut de Muntinia,iar Galati de Moldova.Iar celelante regiuni,in vechea lor componenta istorica: Transilvania,Maramures,Crisana,Bnat,Oltenia.Bucovina, si Muntenia. Nu cred ca UE cere Romaniei sa aiba neaparat regiuni mari,daca pot sa spun asa.Nu cred ca locuitori din Buzau si Baila care se considera munteni,sua galatenii care sunt moldoveni vor sa apartina de Dobrogea. Daca ne uitam si pe harta altor tari,de pilda Spania,au si regiuni foarte mici:La Rioja,Cantabria,Asturias,Navarra etc.Au pastrat fiecare regiune,nu au facut din cateva regiuni mici una mai mare. Iar Spania este una dintre tarile europene cu cea mai mare absortie a fomdurilor europene. Cred ca regionalizarea trebuie facuta,dar nu oricum.
Arad si Hunedoara NU fac parte din BANAT
e incorect sa se numeasca BANAT.VEST…
voi vota impotriva acesti regionalizari daca ramane asa
Timisoara nu poate decide pt Hunedoara si Arad, sa-si vada de treaba lor
1.Nu mai comparati regiunile Romaniei cu regiunile altor state.Putem sa gandim si noi.
2.Excludeti denumiri lungi
3.Eliminati punctele cardinale din context
4.Regiunea sa cuprinda maxim 4-5 judete
5.Seful regiunii sa fie stabilit prin tragere la sorti dintre capacitatile judetelor sau numire dintr-o regiune opusa regiunii in care se alege, numeste,se trage la sorti
6.Exclus numiri politice, care au facut Romania KO
7.Stabiliti salarii rezonabile, fisa postului pentru a nu se mai inghesui la conducere, ca in parlament si primarii.
8.Incompatibilitatea impt\usa si verificata inanite de intra in functie, nu dupa
Domnii istorici ar trebui sa scoata la iveala evenimentele din anii ’30 cand Carol II a facut a regionalizare aproape identica, dar la recomandarea lui… HITLER. Urmand apoi Dictatul de la Viena.
Sa fie vreo similitudine intre Bruxelles-ul de astazi si „indicatiile” naziste de atunci? Foarte ciudat cum se invarte roata istoriei.
Sunt brasovean , Brasovul a fost votat pe internet de catre turisti din toata lumea drept cel mai frumos oras din Romania . Si Sibiul este un oras frumos dar nu se ridica la nivelul Brasovului. Daca primarul nostru s-ar ocupat si de Sibiu asa cum s-a ocupat de Brasov ar fi fost bine. Daca insa primarul Sibiului ar aduce Brasovul la nivelul Sibiului ar fi rau. Nu sunt de acord ca dupa aceasta regionalizare sa-mi fac buletin de Sibiu sau de Alba. Mai bine faceti o regiune istorica mare , Transilvania, in care capitala sa fie unde doriti dar fiecare oras sa-si pastreze importanta si sa aiba acces la fonduri de dezvoltare.
Regiunile „clare”, in ordine alfabetica, sunt:
BANAT
DOBROGEA
MOLDOVA
MUNTENIA
OLTENIA
TRANSILVANIA
In prima faza fiecare judet sa-si „gaseasca” apartenenta istorica la una dintre regiuni, prin centralizarea optiunilor venite de la primariile tuturor localitatilor judetului respectiv.
Dupa care politicienii stiu ce sa faca…
Ati innebunit ,ce „Regionalizare” va trebiuie?
Tara arde si baba se piaptana ;oameni buni,deschideti ochii,
ce se intampla nu -i a buna.
Nu vede nimeni,nu-i pasa nimanui ?
Treziti-va pana nu este prea tarziu!!!!
Suceava si Botoşani = Bucovina
Bucovinean m-am născut,Bucovinean mor.
Să moară guvernul de ciudă.
Sunt de acord cu acad. Dinu Giurescu.
Şi felicitări,vouă,celor de la „cursdeguvernare.ro”,pentru această dezbatere,care înseamnă un exerciţiu de DEMOCRAŢIE.
Harghita,Covasna,Mures,separat.
1.Cu siguranta ca denumirea poate constitui un anumit factor de atasament pentru populatie,fata de noile regiuni,dar unul cu totul secundar.
Emigrantii nostri economici din Spania sau Italia(Germania) s-au atasat de locurile unde au ramas definitiv, gratie bunei oferte economice a zonei si mai putin denumirii orasului sau regiunii.
Conteaza mai putin „denumirea”, cea fundamentala fiind cu totul alta:identificarea si utilizarea unor mecanisme care sa „organizeze” si „genereze” dezvoltarea industriala si crearea masiva de noi locuri de munca in noile regiuni.
Lipsa dezbaterii problematicii dezvoltarii economice,desi ea constituie problema centrala a schimbarii administrative, asteptarea ca simpla regionalizare sa creieze instrumentare de dezvoltare economica(inexistente de 23 de ani la nivel de judet),indica abordarea strict formala a regionalizarii, in care „bataia” politica,raminine axata numai pe aspecte secundare,”artistice”.
2.Renuntarea la cresterea economica de 3-4 la suta pe an(care ar fi determinat aparitia unui milion de noi locuri de munca in actuala legislatura),ce trebuia sa premearga regionalizarii, va fi cauza principala,de natura sa compromita din start procesul regionalizarii.
Regionalizarea fara pregatirea procesului dezvoltarii in noua formula administrativa, ramine o actiune politica,formala, dovedind ca scopul acesteia este doar transferul raspunderii politice pentru stagnare si pierderea de locuri de munca,de la USL,Premier si Guvern, catre Guvernatori si Consiliile Regionale.
Lipseste orice indiciu al unui proces organizatoric economic-administrativ constructiv,pro-activ, capabil sa constituie catalizatorul dezvoltarii economice industriale si agricole locale si regionale.
3.Regionalizarea a devenit o simpla actiune de imagine,un „surogat economic”, prin care guvernul si USL se fac ca „gindesc si muncesc”, apelind la imitatii administrative (din UE)- in locul unui program national de reindustrializare,ca unica solutie economica, la starea dezastruoasa a natiunii!
Speranta ca regionalizarea va deturna atentia de la esecul economic deja vizibil si va insela asteptarile economca ale electoratului(aminindu-le pe termen nedefinit),este o iluzie, cita vreme gradul de saracie si dezastru economic a radicalizat profund populatia tarii.
Lipsa unei viziuni si a unui „proiect economic” national de reindustrializare, care sa conduca la aparitia de noi locuri de munca,lipsa unor politici economice care sa dea „lapte si mierea” sociala si economica promisa, va inseamna in final capotarea politica, la fel cu cea a PDL-ului.
4.In Romania lipsesc cca. 5 milioane de locuri de munca, iar jumatete din cele existente sint cu salariul minim pe economie, incit – asa cum remarca (comentatorul)Ion Badia – „tara arde (de saracie si disperare economica), iar clasa politica „piaptana si dichiseste” noua gaselnita politica:”regionalizarea”!
Dupa campania electorala in care promisiunile au fost cit se poate de optimiste si generoase economic si social – USL si Guvernul se apropie de „ZIUA JUDECATII”, pentru tot ceeace a promis si n-a realizat de 23 de ani – intreaga clasa politica…