Ce Nu se dezbate în campania electorală / (2) Șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani și politicile pentru salvarea unei generații profesionale

Deși întreaga Europă este speriată de șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani și de perspectiva pierderii unei generații profesionale, în România campania electorală pare să fi pierdut (și) această temă. O temă care ar trebui să duduie în prim-time-uri, atât pe considerentul tactic al ”primenirii votanților”, cât și, mai ales, pe cel strategic al asigurării pensiilor. Prezente, unde deficitul e mare și pentru generațiile de vârstă mijlocie aflate acum în activitate, unde va fi și mai mare.

La finele lui octombrie 2012, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,17%. Ceea ce confirmă trendul de europenizare nefericită a unui indicator la care stăteam și noi ceva mai bine decât Occidentul. Traversarea pragul de cinci procente în septembrie a trecut neobservată iar sfertul de punct procentual ( un mizilic de vreo 25.000 de oameni fără slujbă) față de aceeași lună a anului trecut la fel.

(Citește și: ”Din ce să crească economia? Eurostat: România – cea mai drastică scădere a ratei de ocupare.”)

Faptul bizar că doar 35% dintre șomerii înregistrați oficial ( din cele 456.148 persoane numărate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă – ANOFM) au beneficiat de indemnizații din partea statului nu pare a trezi interesul public. Deși aproape 300 de mii de cetățeni români caută de lucru și nu primesc sprjin material.

După ce, timp de doi ani, s-a reușit reducerea treptată a șocului restrângerilor de activitate ( numărul șomerilor a atins un maxim de 765 mii persoane în martie 2010), de la mijlocul acestui an trendul s-a inversat. Cele trei luni consecutive ( august – octombrie) de majorare a numărului de șomeri conturează o evoluție nefavorabilă și nu simple fluctuații de moment.

Practic, întreprinderile au fost puse în fața necesității de a-și eficientiza activitatea. Din păcate, baza nu a constituit-o organizarea mai bună sau extinderea activității pentru a realiza economii de scară. Creșterea productivității s-a făcut, preponderent la întreprinderile mari, prin diminuarea numărului de locuri de muncă. Iar efectul s-a propagat către IMM-uri prin solicitarea tot mai redusă de servicii din lipsa sumelor necesare.

Problema tinerilor – creșterere cu 13% în numai un an a șomajului la tineri sub 25 de ani

În structură, s-a produs două diferențieri clare, la care ar fi trebuit să ia aminte cei ce se vor a fi investiți cu decizia publică. Prima, numărul șomerilor de lungă durată a crescut semnificativ mai mult decât media de ansamblu. Respectiv cu 15,6% față de numai 2,7% ritmul total de creștere, altminteri echilibrat pe tineri sub 25 de ani și persoane peste aceast prag de vârstă.

(Citește și: ”Comisia Europeană reia apelul: Evitați “dezastrul unei generaţii pierdute” din cauza şomajului ridicat”)

A doua diferențiere se observă la evoluția dispunerii în structură a numărului de șomeri. Grupa de vârstă sub 25 de ani a înregistrat, de departe, cea mai mare creștere și a contribuit în proporție de 85% la inversarea trendului de scădere a șomajului. Iar asta pe fondul unor creșteri relativ reduse la alte grupe vârstă și chiar a reducerii ușoare la cei peste 50 de ani.

O problemă de anvergură europeană. Marea Britanie – o paralelă

O analiză efectuată de Financial Times a arătat că nivelul de trai al persoanelor între 20 şi 30 de ani se situează sub cel al bunicilor lor de peste 60 de ani şi începe să se apropie de cel al persoanelor de 70 – 80 de ani. Cercetarea nu a ţinut cont de condiţiile de viaţă sau de avere, altminteri rezultatele ar fi fost şi mai defavorabile.

Persoanele în vârstă au beneficiat de facilităţi la impozitare şi compensarea unor cheltuieli, precum şi de un tratament mai generos pe partea de pensionare decât se întrevede deja pentru tineri. Se conturează deja o adevărată fractură între generaţii, atenuată numai de redistribuirea veniturilor în interiorul familiilor, după un model mediteraneean.

Deşi util pentru rezolvarea nevoilor materiale de moment, acest model reduce iniţiativa personală şi mobilitatea socială. În zonele cele mai afectate de perspectivele tot mai puţin favorabile ale tinerilor se formează un cerc vicios. Format dintr-o rată de şcolarizare în scădere faţă de media naţională, o rată a şomajului în creştere şi o sărăcie pe măsură.

În timp ce venitul menajelor cu media de vârstă sub 30 de ani a stagnat pe parcursul ultimilor 10 ani şi chiar a coborât uşor, persoanele care se apropie de vârsta a treia îşi adjudecă o parte tot mai mare din rezultatele activităţii economice.

Și România: Jumătate din absolvenți nu-și găsesc de lucru, nu există politici coerente de stimulare a absorbției tinerilor în piața muncii

La noi, fenomenul sărăciei tot mai concentrate pe segmentul tânăr de populaţie a fost numai sporadic evidenţiat la nivelul factorilor de decizie, şi atunci la îndemnul instituţiilor internaţionale. Practic, vârsta nu constituie un criteriu luat în seamă la anchetele întreprinse periodic în gospodării.

(Citește și: ”Oficial CE: 25% din tinerii români sunt șomeri. 7,5 milioane de tineri europeni au dispărut din statistici”)

Un studiu al Blocului National Sindical (BNS), întreprins la finele anului trecut, arăta că peste jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intra în şomaj sau inactivitate. Mai precis, 37% dintre ei intra in somaj şi 18% intra in inactivitate.

Potrivit aceluiaşi studiu, nici angajarea nu constituie o garanţie. A crescut semnificativ probabilitatea ca o persoana ocupată să treacă în şomaj sau inactivitate, de la 3,3% in 2010 la 7,7% in 2011. Aceast fapt arată ineficienţa politicilor de susţinere a păstrării locurilor de muncă, noii angajaţi fiind cei mai susceptibili de a fi disponibilizaţi.

Pierderea locului de muncă survine cu o probabilitatea de trei ori mai mare la persoanele cu educaţie scăzută decât la cele cu studii medii şi superioare, de patru ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban şi de şase ori mai mare pentru cei care lucrează în regim de lucru temporar faţă de cei aflaţi în regim de lucru permanent.

***

Găsirea unui loc de muncă de către tineri, pentru se putea întreține și a se putea dezvolta pe plan profesional și familal devine tot mai dificilă. Potrivit unui studiu BNS întreprins la finele anului trecut, s-a ajuns într-un punct critic. Peste 50% dintre elevii și studenții care își termină studiile se duc direct în șomaj sau trec în inactivitate, ceea ce explică modificările prezentate mai sus.

Este o temă de reflecție care necesită mai multă atenție. Cu atât mai mult cu cât ne va afecta pe termen lung șansele de a mai a reduce vreodată decalajele față de țările dezvoltate din UE. Care altminteri, în temeiul liberei circulații a forței de muncă, pot selecta cele mai performante persoane. Lăsându-ne nouă politica de susținere socială a tinerei generații fără locuri de muncă și a seniorilor cu pensii mici.