Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Ce creștere trebuie să obținem pentru a ajunge din urmă Germania. Programul de convergență divergentă

de Marin Pana 22.4.2013

În spatele multor cifre și a unor analize bazate mai mult pe impresii, se ascunde posibilitatea concretă de a reface handicapul de nivel de trai care ne separă de Occident. Lăsând la o parte analize complexe, cu multe țări și medii europene, să ne concentrăm pe un caz concret.

Și anume: să prespunem că vrem să ajungem din urmă Germania în decurs de 50 de ani, pentru a ști ce rezultate trebuie să obținem.

Dacă le obținem, convergem. Dacă nu, vom ști că am mai pierdut unul sau mai mulți ani pe drumul dificil al alinierii la cerințele unei economii de piață dezvoltate și sustenabile.

Așadar, potrivit datelor oficiale definitive ale Eurostat, în anul 2011, Germania se situa la 121% din nivelul mediu al UE iar România la 49% la indicatorul sintetic pentru nivelul de trai.

Acest indicator este Produsul Intern Brut pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard. Deși sună complicat, această formulare vrea să spună că se ține cont de prețurile diferite la nivel național. Astfel încât să se lucreze cu aceeași putere de cumpărare pentru a asigura o comparație corectă. Concret, în 2011, prețurile din Germania s-au situat la 104,6% din media UE iar cele din România la 49% din media UE.

Acestea sunt toate datele de intrare. Și acum să vedem ce trebuie să obținem ca medie anuală de creștere pentru a prinde din urmă până în anul 2061 o Germanie care nu stă pe loc ci se îndepărtează cu 2% pe an (o prespunere rezonabilă). Calculele matematice destul de simple arată un necesar de creștere de aproape 3,86% pe an, dar asta fără a ține cont și de convergența prețurilor.

Pe măsură ce ne dezvoltăm și ne integrăm mai puternic cu statele UE, prețurile interne se vor alinia inevitabil la cele europene, mai ales că și comparația se va putea face foarte ușor în inevitabila moneda comună euro. Ritmul de creștere suplimentară a prețurilor în România față de Germania în varianta probabilă a alinierii prețurilor este de 1,42% pe an.

Din compunerea celor două valori care ne duc spre același PIB pe locuitor și aceleași prețuri cu Germania în următorii 50 de ani, rezultă un necesar de creștere economică de 5,33% în medie pe an. Orice an sub această valoare ne trage înapoi, orice an peste această valoare și care nu afectează anii următorii ( fără forțarea creșterii) ne duce înapoi.

Prima observație este că deși avem potențialul de creștere necesar nu îl vom utiliza, pe parcursul a patru ani, în care strategia de convergență prevede un output gap puternic negativ.

Acest output gap nu este altceva decât diferența între ce am putea obține utilizând la maxim (cazul ideal), dar în condiții neinflaționiste, resursele de care dispunem și ceea ce se estimează că vom obține în realitate.

Dacă, de pildă, Germania obține în 2013 o creștere de 0,7% sau în 2014 o creștere de 0,9% se va îndepărta în continuare de noi ca diferență de sumă pe locuitor.

Explicația este simplă. Noi suntem cu nivelul de trai la circa 40% din cel german. De aceea, trebuie să obținem o creștere de două ori și jumătate mai mare doar pentru a păstra decalajul în termeni absoluți, fără a-l reduce. Ori, ceea ce contează pentru o gospodărie este venitul disponibil și nu suma totală obținută ca venit.

Mai clar, dacă vom ajunge la 80% din venitul unui german dar vom avea blocați pentru cheltuieli obligatorii cu mîncarea, întreținerea, sănătatea etc. aceiași 60% din venitul de referință, percepția va fi dată de diferența până la 100%. Adică raportul în favoarea lor va fi de 40% bani realmente la dispoziție contra 20% bani la dispoziție, adică de 2 la 1. Nu de 100% la 80% venituri, adică 1,25 la 1. Ceea ce ne salvează deocamdată sunt prețurile mult mai mici la noi, îndeosebi la servicii.

Am prezentat această variantă deoarece, foarte probabil, convergența prețurilor se va produce înaintea convergenței de produs intern brut pe locuitor. Adică, să zicem, în 30 de ani și nu în 50 de ani, ceea ce va pune și mai multă presiune pe creșterea economică necesară. De altfel, nici aceasta nu are cum să fie uniformă în timp. Cele 5,33% calculate ca medie, ar trebui distribuite în mod real cam la peste 7% la început, undeva la 5% pe la mijloc și sub 3% spre finalul eventualului final fericit al convergenței.

Din păcate, acestea sunt cifrele care ne spun în ce situație suntem și care sunt eforturile de creștere economică pe care trebuie să le facem pentru a ne vedea împlinită speranța unui trai bun. Nu pentru noi, ci pentru copii noștri sau pentru copiii copiilor noștri. Or, datele existente pe termen mediu se pot intitula la fel de bine și program de divergență, nu program de convergență.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.4.2013

5 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    22.4.2013, 10:27 pm

    1.Analiza este nu doar una “curajoasa” ci si extrem de corecta, ea avind aceleasi evaluari asupra cresterii economice de ajungere din urma a tarilor dezvoltate, ca si cea realizata in 2005, de catre specialistii Revistei Capital!
    Economistii Revistei Capital,au calculat ca necesara pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate, in 40 de ani, o crestere economica anuala, de minim 4-5 la suta pe an, peste media tarilor UE!
    Din lipsa unui “program de dezvoltare economica de ajungere din urma(chatching-up)”,lucrurile nu s-au miscat cu nimic, intr-un deceniu.Din contra, Romania a devenit ultima tara din UE, sub toate aspectele…
    2.In mod corect analistul intelege alinierea preturilor cu cele din Germania si UE. Alinierea se produce indiferent ca noi realizam azi 15 la suta din salariul nemtilor sau 20 la suta din pensia lor medie, indiferent ca maine, din cauza “alinierii”, nu vom mai avea bani de utilitati,mincare si medicamente…
    3.Drept concluzie,se impune intrebarea grava, de ce Guvernul Ponta a renuntat la cresterea economica de 3-4 la suta pe an,in loc sa puna la “munca” beneficiarii politici si administrativi ai PUTERII?
    De ce a renuntat la crearea unui milion de noi locuri de munca, fara sa SOLICITE PUBLIC(daca nu are),un “program de reconstructie economica si industriala”, necesar “ajungerii din urma” a foarte indepartatei(economic de noi) Germanii?

  2. UnOarecare
    23.4.2013, 5:48 am

    pt dl.CALIMAN EUGEN

    O sa-mi permit eu sa ofer un raspuns: pt ca-n realitatea personala, inconstienta, aflata in fiecare dintre noi il doare fix undeva de Romania. Pt ca nu il duce mintea. Pt ca e politician si pana in prezent politicienii Romaniei au dovedit mai degraba impotenta manageriala si dedulcire la coruptie. Pt ca avem ce meritam.

    • Caliman Euegen analist de profvincie
      23.4.2013, 1:46 pm

      @UnOarecare,
      Nu avem ce meritam, ci numai ceeace am ales in 1990,in “duminica orbului” – respectiv postcomunism, in loc de capitalism, esalonul II al PCR, in locul dreptei, reprezentata de Coposu…

  3. Ioana Haitchi
    23.4.2013, 7:39 pm

    Cum puteti spune ca noi suntem doar la 40% din nivelul de trai al nemtilor, atata vreme cat castigam de 10 ori mai putin decat ei, iar mancarea e mai scumpa la noi decat in Germania?
    Un singur lucru e clar: Romania e in urma Germaniei cu 159 de ani si nu o vom ajunge niciodata.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult