UPDATE: CCR a transmis un comunicat referitor la deciziile legale de cele două legi:.
Prezentăm acest comunicat, cu precizarea că el vorbește despre neconstituționalitatea în ansamblu a Legii plafoanelor, dar nu oferă niciun motiv, adică nu spune dacă motivele sunt sau nu de natură procedurală:
1. Obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2019, obiecție formulată de Președintele României. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile art.5 alin.(7), art.29 alin.(2) şi art.41 alin.(3) din Legea bugetului de stat pe anul 2019, precum şi a legii în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României. 2. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, obiecție formulată de Președintele României.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituționalitate şi a constatat că Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 este neconstituţională, în ansamblul său.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.
Argumentele vor fi cuprinse în motivarea deciziei.
****
Știrea inițială:
CCR a României a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea bugetului de stat pe anul 2019, stabilind că actul normativ este constituţional, conform unor surse Mediafax.
În schimb, obiecțiile referitoare la Legea plafoanelor bugetare au fost acceptate cu votul în unanimitate al judecătorilor constituționali.
Motivul admiterii este unul procedural („nu s-a respectat parcursul legislativ”), așa încât cauza neconstituționalității se poate corecta rapid în Parlament, scrie Mediafax: „Judecătorii CCR au motivat, după admiterea sesizării pe plafoanele bugetare, că nu a fost respectat parcursul legislativ.”
Modificarea legii privind plafoanele a venit la inițiativa lui Liviu Dragnea, liderul PSD, care a propus majorarea deficitului bugetar pentru a fi inclusă creșterea alocației copiilor, propusă de PNL și aprobată la votul pe buget.
Parlamentul adoptase înainte de buget Legea plafoanelor bugetare- cu deficit 2,55% din PIB. După votarea bugetului, plafonul datoriei publice a fost crescut la 2,76% din PIB, de la 2,55%. Decizia de modificare a Legii plafoanelor bugetare a fost luată în comisia de buget, care însă nu s-a întrunit legal, deoarece a lipsit convocarea de către Biroul Permanent.
Președintele Klaus Iohannis a contestat la CCR, pe 22 februarie, Legea bugetului și Legea plafoanelor, despre care declara public, în aceeași zi, că acesta este „bugetul rușinii naționale, nerealist, supraevaluat și întârziat”, acuzând că ”PSD e incapabil să conducă România. PSD nu guvernează pentru români, PSD guvernează pentru Dragnea”
El a precizat că a remarcat ”aspecte clare de neconstituționalitate” ale proiectului votat de Parlament.
Despre Legea plafoanelor, șeful statului menționa în sesizare:
Prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 75 alin. (3), precum şi pe cele ale art. 77 alin. (1), ale art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Art. 75 se referă la sesizarea Camerelor.
Principalele argumente invocate de președinte în sesizarea CCR legată de Legea plafoanelor:
- Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituția României, adică a rolului și atribuțiilor Consiliului fiscal
- Legea bugetului de stat a fost adoptată cu încălcarea art. 11 alin. (1), (2) și a 148 alin. (2) și (4) din Constituție, care precizează că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” Mai precis, nu a fost respectată următoarea regulă: „atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut, la prețurile pieței, este semnificativ sub nivelul de 60 % și când riscurile în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului pe termen mediu specificat la litera (b) poate atinge un deficit structural de cel mult 1,0 % din produsul intern brut, la prețurile pieței”. Este vorba despre obiectivul bugetar pe termen mediu – OTM (sau MTO în engleză).
- Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție: „Diferențele semnificative față de previziunile Comisiei Europene sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei Europene”.
