fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

La obiect

Execuția bugetară: Deficitul la 5 luni a urcat la 3,59%. De unde, cât, cum

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,8 miliarde de lei (3,59% din PIB), din care… Mai mult

26.06.2020

CCR, în unanimitate: Modificările la Codul Penal sunt neconstituționale

de Vladimir Ionescu 15.1.2014

Modificările aprobate de Camera Deputaților pe marginea Codului Penal sunt neconstituționale, au decis miercuri, în unanimitate, judecătorii Curții Constituționale.

CCR a discutat miercuri sesizarea prin care peste 90 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuzau de neconstituționalitate cele două intervenții la Codul Penal aprobate în ”marțea neagră”, cum a fost numită ziua de 10 decembrie 2013, când Camera Deputaților a votat sau doar a încercat să treacă mai multe proiecte de lege foarte controversate.

De asemenea, a fost analizată și cererea grupului parlamentar a PDL.

Modificările la Codul Penal s-au făcut prin două proiecte care-i scoteau pe parlamentari și ceilalți aleși din categoria funcționarilor publici, și conflictul de interese.

Imediat după intervențiile pe Cod au apărut reacții dure din partea unor instituții, a presei și a societății civile,care acuzau parlamentarii că și-au creat o superimunitate și au făcut  imposibilă acuzarea lor de conflict de interese.

Sesizarea CCR de către magistrații de la ÎCCJ, acțiune în premieră în România, fost trimisă pe 12 decembrie.

Argumentele Curții Constituționale

  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.2 şi art.II pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”. Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Decizia CCR conținând motivarea va fi publicată în cel mult 30 de zile.

(DESCARCĂ AICI COMUNICATUL CCR REFERITOR LA MODIFICAREA CODULUI PENAL)

Sesizarea ÎCCJ

În sesizarea trimisă Curții, judecătorii ÎCCJ spuneau că din conţinutul modificărilor ”s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate” (parlamentari, președinte și alți aleși) ”sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese”) sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

De asemenea, ei atrăgeau atenția că modificările Codului Penal încalcă mai multe tratate internaționale semnate de România – Convenția penaăe privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Prin semnarea acestor Convenții, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali (unde se încadrează toți cei enumerați mai sus), traficul de influenţă, abuzul de funcţii etc.

Reacții internaționale

Mai multe ambasade și-au exprimat în luna decembrie îngrijorarea în legătură cu amendamentele la Codul Penal și au declarat că România se îndepărtează de principiile statului de drept.

La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că experții care pregătesc MCV nu au fost anunțați că se vor opera astfel de intervenții, iar poziția CE pe acest subiect va fi prezentată în Raportul MCV din ianuarie.

De asemenea, mai mulți ambasadori la București au avut o întâlnire cu reprezentanți ai majorității parlamentare, pentru a afla ce s-a întâmplat cu intervențiile pe Cod.

”Marțea neagră”

Pe 10 decembrie 2013, zi cunoscută acum drept ”marțea neagră”, Camera Deputaților a întărit imunitatea aleșilor (parlamentari, primari, consilieri județeni și locali, președinte) schimbând o prevedere din Codul Penal, și a încercat să treacă alte două legi ce i-ar fi ferit pe aceștia de mai multe acuzații de corupție, în primul rând conflictul de interese.

Datorită scandalului public izbucnit imediat după trecerea intervențiilor pe Cod, conducerea Camerei Deputaților a amânat votul pe legea amnistierii și grațierii, precum și votarea legii lobby-ului.

Dezbaterea și votarea acestor legi nu figurase inițial pe ordinea de zi, iar modificările la Codul Penal s-au aprobat în secret, de către Comisia de specialitate, cu o seară înaintea votului.

Președintele Traian Băsescu a declarat marți, 14 ianuarie 2014, că Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american John Kerry, a venit în România, săptămâna trecută, pentru a transmite mesajul de îngrijorare al SUA față de atacurile împotriva statului de drept din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul federal german aprobă prima strategie națională privind egalitatea de gen

Iulian Soare

Guvernul federal a aprobat miercuri o strategie pentru combaterea inegalității de gen, prima de acest fel în Germania, anunță Deutsche Welle. Planul în 9 puncte… Mai mult

Stiri

Banca Comercială Feroviară – cumpărată de un antreprenor din IT

Vladimir Ionescu

Proprietarul Astra Vagoane, Valer Blidar (foto), a anunţat vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pe care îl deţinea la Banca Feroviară. Pachetul a fost preluat de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere Parlamentului să voteze rapid proiectul legii privind carantina

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat miercuri un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijine guvernul Orban… Mai mult

Stiri

150 de figuri publice proeminente avertizează asupra pericolului în care se află libertatea de exprimare: Editori concediați, cărți retrase de pe piață, profesori anchetați pentru că citează din literatură

Victor Bratu

Aproximativ 150 de scriitori, academicieni și activiști – între care JK Rowling, Salman Rushdie, Noam Chomsky, Garry Kasparov, Nell Irvin Painter și Margaret Atwood –… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea

Adrian N Ionescu

Comisia Europană a lansat, miercuri, strategia integrării producţiei, stocării şi folosirii hidrogenului în sistemul energetic, ca parte a Pactului ecologic european (Green Deal), potrivit unui… Mai mult

Stiri

ARPIM și-a completat echipa de conducere

Vladimir Ionescu

Cecilia Radu (foto), Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale… Mai mult

Stiri

Austria introduce carantină 2 săptămâni pe cei care vin din România, dacă nu fac dovada testului negativ Covid. Precizări MAE austriac

Vladimir Ionescu

Guvernul de la Viena a emis miercuri avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, invocând o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în… Mai mult