Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

CCR, în unanimitate: Modificările la Codul Penal sunt neconstituționale

de Vladimir Ionescu 15.1.2014

Modificările aprobate de Camera Deputaților pe marginea Codului Penal sunt neconstituționale, au decis miercuri, în unanimitate, judecătorii Curții Constituționale.

CCR a discutat miercuri sesizarea prin care peste 90 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuzau de neconstituționalitate cele două intervenții la Codul Penal aprobate în ”marțea neagră”, cum a fost numită ziua de 10 decembrie 2013, când Camera Deputaților a votat sau doar a încercat să treacă mai multe proiecte de lege foarte controversate.

De asemenea, a fost analizată și cererea grupului parlamentar a PDL.

Modificările la Codul Penal s-au făcut prin două proiecte care-i scoteau pe parlamentari și ceilalți aleși din categoria funcționarilor publici, și conflictul de interese.

Imediat după intervențiile pe Cod au apărut reacții dure din partea unor instituții, a presei și a societății civile,care acuzau parlamentarii că și-au creat o superimunitate și au făcut  imposibilă acuzarea lor de conflict de interese.

Sesizarea CCR de către magistrații de la ÎCCJ, acțiune în premieră în România, fost trimisă pe 12 decembrie.

Argumentele Curții Constituționale

  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.2 şi art.II pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”. Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Decizia CCR conținând motivarea va fi publicată în cel mult 30 de zile.

(DESCARCĂ AICI COMUNICATUL CCR REFERITOR LA MODIFICAREA CODULUI PENAL)

Sesizarea ÎCCJ

În sesizarea trimisă Curții, judecătorii ÎCCJ spuneau că din conţinutul modificărilor ”s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate” (parlamentari, președinte și alți aleși) ”sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese”) sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

De asemenea, ei atrăgeau atenția că modificările Codului Penal încalcă mai multe tratate internaționale semnate de România – Convenția penaăe privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Prin semnarea acestor Convenții, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali (unde se încadrează toți cei enumerați mai sus), traficul de influenţă, abuzul de funcţii etc.

Reacții internaționale

Mai multe ambasade și-au exprimat în luna decembrie îngrijorarea în legătură cu amendamentele la Codul Penal și au declarat că România se îndepărtează de principiile statului de drept.

La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că experții care pregătesc MCV nu au fost anunțați că se vor opera astfel de intervenții, iar poziția CE pe acest subiect va fi prezentată în Raportul MCV din ianuarie.

De asemenea, mai mulți ambasadori la București au avut o întâlnire cu reprezentanți ai majorității parlamentare, pentru a afla ce s-a întâmplat cu intervențiile pe Cod.

”Marțea neagră”

Pe 10 decembrie 2013, zi cunoscută acum drept ”marțea neagră”, Camera Deputaților a întărit imunitatea aleșilor (parlamentari, primari, consilieri județeni și locali, președinte) schimbând o prevedere din Codul Penal, și a încercat să treacă alte două legi ce i-ar fi ferit pe aceștia de mai multe acuzații de corupție, în primul rând conflictul de interese.

Datorită scandalului public izbucnit imediat după trecerea intervențiilor pe Cod, conducerea Camerei Deputaților a amânat votul pe legea amnistierii și grațierii, precum și votarea legii lobby-ului.

Dezbaterea și votarea acestor legi nu figurase inițial pe ordinea de zi, iar modificările la Codul Penal s-au aprobat în secret, de către Comisia de specialitate, cu o seară înaintea votului.

Președintele Traian Băsescu a declarat marți, 14 ianuarie 2014, că Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american John Kerry, a venit în România, săptămâna trecută, pentru a transmite mesajul de îngrijorare al SUA față de atacurile împotriva statului de drept din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult

Europa

Donald Tusk va candida pentru poziția de lider al Partidului Popular European

Iulian Soare

Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European… Mai mult

Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult