Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

CCR, în unanimitate: Modificările la Codul Penal sunt neconstituționale

de Vladimir Ionescu 15.1.2014

Modificările aprobate de Camera Deputaților pe marginea Codului Penal sunt neconstituționale, au decis miercuri, în unanimitate, judecătorii Curții Constituționale.

CCR a discutat miercuri sesizarea prin care peste 90 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) acuzau de neconstituționalitate cele două intervenții la Codul Penal aprobate în ”marțea neagră”, cum a fost numită ziua de 10 decembrie 2013, când Camera Deputaților a votat sau doar a încercat să treacă mai multe proiecte de lege foarte controversate.

De asemenea, a fost analizată și cererea grupului parlamentar a PDL.

Modificările la Codul Penal s-au făcut prin două proiecte care-i scoteau pe parlamentari și ceilalți aleși din categoria funcționarilor publici, și conflictul de interese.

Imediat după intervențiile pe Cod au apărut reacții dure din partea unor instituții, a presei și a societății civile,care acuzau parlamentarii că și-au creat o superimunitate și au făcut  imposibilă acuzarea lor de conflict de interese.

Sesizarea CCR de către magistrații de la ÎCCJ, acțiune în premieră în România, fost trimisă pe 12 decembrie.

Argumentele Curții Constituționale

  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.5 şi art.II pct.3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe Preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi pe persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională. Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale.
  • Admiterea obiecţiei şi constatarea neconstituţionalităţii art.I pct.2 şi art.II pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”. Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Decizia CCR conținând motivarea va fi publicată în cel mult 30 de zile.

(DESCARCĂ AICI COMUNICATUL CCR REFERITOR LA MODIFICAREA CODULUI PENAL)

Sesizarea ÎCCJ

În sesizarea trimisă Curții, judecătorii ÎCCJ spuneau că din conţinutul modificărilor ”s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate” (parlamentari, președinte și alți aleși) ”sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese”) sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

De asemenea, ei atrăgeau atenția că modificările Codului Penal încalcă mai multe tratate internaționale semnate de România – Convenția penaăe privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, și Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Prin semnarea acestor Convenții, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali (unde se încadrează toți cei enumerați mai sus), traficul de influenţă, abuzul de funcţii etc.

Reacții internaționale

Mai multe ambasade și-au exprimat în luna decembrie îngrijorarea în legătură cu amendamentele la Codul Penal și au declarat că România se îndepărtează de principiile statului de drept.

La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că experții care pregătesc MCV nu au fost anunțați că se vor opera astfel de intervenții, iar poziția CE pe acest subiect va fi prezentată în Raportul MCV din ianuarie.

De asemenea, mai mulți ambasadori la București au avut o întâlnire cu reprezentanți ai majorității parlamentare, pentru a afla ce s-a întâmplat cu intervențiile pe Cod.

”Marțea neagră”

Pe 10 decembrie 2013, zi cunoscută acum drept ”marțea neagră”, Camera Deputaților a întărit imunitatea aleșilor (parlamentari, primari, consilieri județeni și locali, președinte) schimbând o prevedere din Codul Penal, și a încercat să treacă alte două legi ce i-ar fi ferit pe aceștia de mai multe acuzații de corupție, în primul rând conflictul de interese.

Datorită scandalului public izbucnit imediat după trecerea intervențiilor pe Cod, conducerea Camerei Deputaților a amânat votul pe legea amnistierii și grațierii, precum și votarea legii lobby-ului.

Dezbaterea și votarea acestor legi nu figurase inițial pe ordinea de zi, iar modificările la Codul Penal s-au aprobat în secret, de către Comisia de specialitate, cu o seară înaintea votului.

Președintele Traian Băsescu a declarat marți, 14 ianuarie 2014, că Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american John Kerry, a venit în România, săptămâna trecută, pentru a transmite mesajul de îngrijorare al SUA față de atacurile împotriva statului de drept din România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult

Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult