marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 iulie, 2013

Curtea Constituțională își motivează decizia de amânarea cu cel puțin un an a scăderii pragului de validare a referendumului de la 50% la 30% prin faptul că majoritatea parlamentară, care a declanșat procedura de revizuire a Constituției, nu trebuie să folosească ”mijloace disproporţionate sau abuzive pentru atingerea unor scopuri politice”.

CCR a publicat joi motivarea deciziei din 26 iunie, privind legea de modificare a pragului de validare a referendumului, adoptată de majoritatea parlamentară USL.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Potrivit CCR, pragul de validare a referendumului scăzut de la 50% la 30% nu se va putea aplica decât după un an de la data intrării în vigoare a legii referendumurilor.


„Curtea observă că majoritatea parlamentară a declanşat procedura de revizuire a Constituţiei. Or, chiar dacă este incontestabil că Parlamentul este organul legiuitor suprem, acest comportament legislativ trebuie supus principiului loialităţii constituţionale, ce presupune colaborarea tuturor puterilor statului, fără folosirea unor mijloace disproporţionate sau abuzive pentru atingerea unor scopuri politice”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Alte motive care au stat la baza deciziei CCR:

  • „Jurisprudenţa şi documentele examinate relevă instabilitatea legislaţiei româneşti în materie de alegeri, dar şi de referendum, în contradicţie cu principiile statului de drept, existenţa unor deficienţe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislaţiei electorale şi faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex – un cod electoral, precum şi faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securităţii juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepţii admisibile) cu mai puţin de un an înainte de alegeri”.
  • Președintele Băsescu a inițiat un referendum, însă parlamentul a amânat până în septembrie emiterea unui punct de vedere privind această acțiune, iar „prin modificarea condiţiilor cu privire la validarea rezultatului referendumului, legiuitorul ordinar (Parlamentul) modifică în mod implicit efectele juridice ale referendumului, care constituie un element de structură al acestuia”.
  • ”Curtea constată că modificarea Legii nr. 3/2000 (legea referendumului) – în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte cvorumul de validare prevăzut de actuala legislaţie în scopul atingerii rezultatului declarat al majorităţii solide din Parlamentul României (revizuirea Constituţiei) – intervine în timpul procedurii de revizuire ceea ce, astfel cum susţin şi autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia”.
  • De-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie de referendum, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în perioade în care Parlamentul se pregătea de o procedură de demitere a Preşedintelui, iar actualmente cu ocazia iniţierii procedurii de revizuire a Constituţiei, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză de contestare civică a acestei legislaţii, criticate cu prilejul aplicării sale.
  • Curtea Constituțională trebuie să ”vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituţie juridică esenţială într-un stat de drept – formă de participare directă a cetăţenilor la luarea deciziilor”.
  • „Parlamentul poate să intervină în această materie a legislaţiei referendare, cu condiţia de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susţineri de oportunitate ori a înţelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forţele politice reprezentate în Parlament şi care formează la un moment dat o majoritate parlamentară”.
  • „Prezervarea caracterului de stat de drept şi democratic obligă Curtea Constituţională, ca garant suprem al Constituţiei, să preîntâmpine consecinţele schimbării intempestive a dispoziţiilor legale în materia referendumului şi să le conformeze respectării principiilor stabilităţii juridice (care presupune claritate, predictibilitate şi accesibilitate), al consultării loiale a cetăţenilor cu drept de vot, al libertăţii alegerilor şi cel al interpretării cu bună-credinţă a literei şi spiritului Constituţiei, principii care constituie elemente/valenţe structurale ale principiului general al securităţii juridice, unanim acceptat în cadrul democraţiei constituţionale”.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: