fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Articol recomandat de UiPath Romania

Pasul decisiv: de la digitalizare, la automatizarea proceselor de lucru și a serviciilor publice. Capitol nou în Planul Național de Relansare și Reziliență

Planul Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe în următorii ani conține un capitol special dedicat proiectelor de transformare/tranziție digitală… Mai mult

14.09.2020

Europa

Bugetul multianual al UE – stadiul negocierilor: Parlamentul cere 110 miliarde în plus, Consiliul cere detalii despre noile taxe, rebate-urile se plătesc cu granturi

Negociatorii europeni se grăbesc să stabilească ultimele detalii legate de următorul Cadru Fianciar Multianual, cu obiectivul ca primii bani ai noului buget multianual să fie… Mai mult

13.09.2020

La obiect

T2 2020 – puterea de cumpărare a pensiilor majorată cu 13,4% față de același trimestru al anului trecut

În al doilea trimestru din 2020, pensia medie lunară a fost de 1.436 lei, cu 13 lei peste valoare consemnată în trimestrul precedent (+0,9%). Ajustată… Mai mult

13.09.2020

Chestiunea

Megaplanul de dezvoltare a infrastructurii – megaafacere pentru vecini: România trebuie să importe 1,8 milioane de tone de bitum

Marele plan de relansare a României pentru următorul deceniu pune în centru investițiilor infrastructura de transport, cu o alocare de 60% din suma totală. Pe… Mai mult

13.09.2020

CCR declară neconstituțională o sintagmă privind interceptările cu mandat pe securitate națională

de Vladimir Ionescu , 1.3.2018

Curtea Constituţională a admis parţial, miercuri, o excepţie de neconstituţionalitate ce ar putea afecta interceptările realizate cu mandat pe securitate națională folosite acum în dosare penale de corupție. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

Concret, CCR a declarat neconstituțională sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”, cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea 51/1991 privind securitatea națională a României:

“f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”

Cum explică CCR decizia

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reţinut următoarele:

Pornind de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice ingerință în drepturile și libertățile persoanei trebuie să fie „prevăzută de lege”, cerință care nu se limitează doar la stabilirea unui anumit temei legal în dreptul intern, ci vizează calitatea legii, care trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă, Curtea a analizat în ce măsură sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români” din cuprinsul art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 întrunește condițiile de claritate și previzibilitate.

Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte.

Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc).

Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

Miza – probele obținute în timpul interceptărilor pe mandat de securitate națională

Din anul 2016, în urma unei alte decizii a CCR, parchetele nu mai pot folosi SRI pentru a realiza interceptări și supraveghere tehnică în dosarele penale (pe mandate obținute de DNA sau DIICOT).

De data aceasta, CCR se referă la interceptările în care SRI afla despre fapte penale (nu doar de corupție), în timpul aplicării unui mandat pe securitate națională, de exemplu, în cazul monitorizării unei grupări teroriste.

Potrivit publicației România curată, aceste interceptări nu vor mai putea fi folosite ca probe în dosarele penale. Conform acestei publicații, ar fi afectate inclusiv dosarele Tel Drum investigate de DNA, într-unul dintre ele fiind acuzat și liderul PSD, Liviu Dragnea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să grăbească instalarea rețelelor 5G – în special, să nu amâne acordarea frecvențelor

Iulian Soare

Comisia Europeană a publicat vineri o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare… Mai mult

Stiri

SUA acuză Hezbollah că a stocat nitrat de amoniu în Europa și cere anchetă transparentă la Beirut

Vladimir Ionescu

SUA au acuzat vineri Hezbollah că şi-a înmulţit “ascunzătorile de nitrat de amoniu” în mai multe ţări europene, părând să sugereze o posibilă legătură între… Mai mult

Stiri

Șefi ai Jandarmeriei, suspectați că și-au adăugat în mod fals ore suplimentare în timpul stării de urgență

Vladimir Ionescu

Șefii Jandarmeriei Române vor fi chemați la DNA, săptămâna viitoare, fiind suspectați că în timpul stării de urgență și-au adăugat în mod fals ore suplimentare… Mai mult

Europa

Oficial ungar: La 1848, saşii s-au aliat cu duşmanii maghiarilor, nu m-am aşteptat la ceva mai bun nici de la Iohannis. Reacția MAE

Razvan Diaconu

Klaus Iohannis a ajuns preşedintele României şi cu ajutorul voturilor maghiarilor din Transilvania, însă nu a întors sprijinul primit, a declarat Árpád János Potápi, secretarul… Mai mult

Europa

Decesul unui bolnav, atribuit unui atac cibernetic – o pacientă a murit în timpul transferului la alt spital

Iulian Soare

Poliția germană a deschis vineri un dosar de omor prin imprudență, după ce o femeie a murit în timpul unui atac cibernetic asupra sistemului informatic… Mai mult

Stiri

Noi definiții oficiale legate de Covid: „Suspect de coronavirus” și „caz probabil”

Vladimir Ionescu

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat vineri terminologia legată de Covid-19, definind sau redefinind sintagme precum „caz suspect”, „caz probabil” și „caz confirmat”.… Mai mult

Stiri

TikTok a contestat în instanță blocarea aplicației în SUA. China amenință cu sancțiuni împotriva companiilor americane

Razvan Diaconu

TikTok şi compania ByteDance Ltd., care deţine această aplicație chineză, au cerut unei instanțe americane să blocheze decizia administraţiei Trump de a interzice canalul de… Mai mult