joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 mai, 2019

CCR a amânat luni decizia referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție.

Este a treia amânare a soluționării acestei sesizări ce l-ar putea salva pe Liviu Dragnea de sentința definitivă din Dosarul Referendum, dar și de condamnarea la trei ani și șase luni de închisoare primită, în prima instanță, în Dosarul angajărilor fictive de la DGSAPC Teleorman.

În acest ultim caz, ICCJ este așteptată luni să spună ce urmează: rămâne în pronunțare sau amână hotărârea definitivă până după soluționarea de către CCR a problemei completurilor specializate din prima instanță.


În această ultimă variantă, situația se complică, întrucât la 1 iunie se pensionează una dintre judecătoarele din componența completului de cinci magistrați ce ar trebui să dea sentința definitivă. Pensionarea echivalează cu o nouă amânare, legea obligând reluarea apelului. Procesul va ajunge în toamnă, în condițiile în care urmează și vacanța judecătorească.

Miza discuției: Sute de sentințe din dosare de corupție ar putea fi anulate

Sesizarea CCR pe tema copleturilor specializate a fost făcutăde Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, în intervalul de câteva zile în care Liviu Dragnea a fost internat din cauza herniei de disc.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a generat un conflict juridic de natură constituțională atunci când a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În plus, Iordache a cerut CCR să ofere și o cale de “remediere” a “nedreptății” făcute acuzaților prin nerespectarea legislației. PSD își dorește ca pe baza unei decizii care să constate conflictul constituțional să se legifera anularea tuturor condamnărilor definitive pronunțate.


Legea 78/200o prevedea ca faptele de corupție și asimilate să fie judecate, în primă instanță, de completuri specializate, dar nicio reglementare nu a lămurit ce înseamnă acestea și cum ar trebui formate.

Judecătorii de la Curtea Supremă sunt cei mai calificați și toți sunt specializați pe analiza dosarelor de corupție, a explicat ICCJ, iar o eventuală decizie ar putea afecta, numai la Curtea Supremă, peste 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Astfel de cazuri s-au judecat pe fond și la instanțe inferioare (la Curtea Supremă ajung dosarele înalților funcționari, ale demnitarilor etc.), însă, așa că numărul total al cazurilor ce ar fi anulate ar fi mult mai mare.

În replică, Cristina Tarcea a arătat că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate.

Printre beneficiarii unei eventuale decizii de admitere a CCR figurează și preșdintele PSD, Liviu Dragnea, care va scăpa de condamnarea definitivă din Dosarul Referendum, dar și de condamnarea în primă instanță din Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Dispar, prin urmare, și interdicțiile din condamnarea Referendum, interdicții ce ar fi expirat altfel abia anul viitor, astfel încât el poate deveni premier.

În Europa, doar Austria are completuri specializate la Curtea Supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană. Conform situației prezentate de Rețeaua UE, doar Austria are, la nivelul instanţelor supreme, completuri specializate în dosare de corupţie.

Adresa trimisă de Cristina Tarcea, președinte ICCJ, lui Valer Dorneanu, președintele CCR:
Cu referire la dosarul nr. 642E/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat la data de 12 aprilie următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană: Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de completuri specializate în cauze de corupţie?

Potrivit documentului, au fost primite 19 răspunsuri, acestea fiind grupate pe trei categorii.

  • 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.
  • 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a 4 instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.
  • Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.

Concluzie:Cu excepţia Austriei, Curţile Supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie.

UE a avertizat că este pregătită să ia măsuri împotriva României

Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, a avertizat de curând că executivul UE este pregătit să ia măsuri rapid, în câteva zile, dacă autoritățile de la București vor schimba legislația pentru a acorda impunitate demnitarilor condamnați pentru corupție. 

În ianuarie, când în România a devenit iminent riscul unei OUG  ce ar fi anulat hotărârile completurilor de cinci judecători de la ICCJ, Comisia a explicat de mai multe ori că “autoritatea de lucru judecat este o componentă esențială a statului de drept”.

“Stabilitatea raporturilor juridice, inclusiv respectul pentru sentințele definitive (”res iudicata” – autoritatea de lucru judecat), este o componentă esențială a statului de drept.

Așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție, e important ca deciziile instanțelor care devin definitive să nu mai poată fi puse în discuție”, arăta Comisia Europeană în poziția sa oficială referitoare la OUG pregătită de ministrul Justiției în legătură cu completurile de cinci judecători. Problema este aceeași și la actuala încercare a coaliției de a obține anularea hotărârilor .pronunțate de completurile de trei.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: