Curtea Constituțională a respins joi OUG prin care Cabinetul Ludovic Orban modifica reglementarea alegerilor anticipate.
Respectiva ordonanță scurta termenele legale, astfel încât scrutinul să poată fi organizat până la finalul lunii iulie – termenul pentru stabilirea datei anticipatelor era redus de la 90 de zile din momentul dizolvării Parlamentului, la 50 de zile.
Prezentăm integral comunicatul CCR:
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate este neconstituțională, în ansamblul său.
Curtea a constatat că dispoziţiile art.I pct.35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot și dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecința eludării însuși scopului pentru care au fost înființate circumscripțiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 și art.37 din Constituție.
Curtea a constatat că dispozițiile art.IV alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art.36 din Constituție, întrucât îl pune în situația parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinței politice și, implicit, efectivitatea dreptului la vot.
Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituție, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) şi pentru o funcţie electivă națională (deputat sau senator).
În continuare, având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozițiilor art.63 alin.(1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reținut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.
Mai mult, ținând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidență, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri. De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esențiale ale legii electorale: eliminarea unui element esențial privind identificarea cetățeanului care își exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) și lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale).
Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidența principiului securității juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligația de a se abține de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei și principiul securității juridice.
În fine, reținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2020 încalcă art.1 alin.(3) şi (5), art.36, art.37 și art.61 alin.(1) din Constituție, lipsind de legitimare și reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetățenilor, precum și regimul constituțional al Parlamentului. În consecință, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, în ansamblul său, contravine dispozițiilor art.115 alin.(6) din Constituție.
Decizia CCR a fost pronunțată cu doar câteva ore înaintea votului programat în Parlamentul pentru învestirea Guvernului Florin Cîțu.
Posibilitatea anticipatelor înainte de iulie a fost anulată de CCR, printr-o altă decizie, a cărei motivare a fost publicată miercuri.
CCR a explicat în motivarea deciziei privind conflictul de natură constituțională dintre Parlament și președintele României că cele 60 de zile nu se vor număra de la nominalizarea lui Ludovic Orban de după căderea Guvernului Ludovic Orban.
În plus, Curtea atrage atenția că anticipatele sunt, practic, imposibile.
(Citiți și: „CCR – motivare: Redesemnarea lui Ludovic Orban nu se consideră ca ”prima solicitare” în vederea dizolvării Parlamentului”)
Avocatul Poporului a sesizat pe 21 februarie Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile O.U.G. nr. 26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate.
