joi

28 martie, 2024

13 martie, 2013

Insolvența Oltchim Râmnicu Vâlcea a fost cauzată de managementul deficitar și contractele păguboase pe care firme controlate de fosta conducere a combinatului le aveau cu întreprinderea de stat, au susținut miercuri administratorii judiciari ai companiei vâlcene.

Reprezentanții Rominsolv, Gheorghe Piperea, și al BDO, Nicolae Bălan, administratorii judiciari ai Oltchim, au prezentat miercuri, într-o conferință de presă, raportul privind cauzele insolvenței combinatului de stat:

  • Practic, Oltchim nu a mai aparţinut acţionarilor săi, ci traderilor, care erau controlaţi, direct sau indirect, de managementul combinatului – arată administratorii judiciari.
  • Cifra de afaceri era fictivă. În Oltchim nu se muncea, se lăsa impresia unei păci sociale.
  • Preluarea petrochimiei de la Arpechim a fost un dar otrăvit.
  • Cauzele care cu condus la insolvenţa Oltchim sunt măsurile manageriale neadecvate, tranzacţiile comerciale controlate direct sau indirect de management, investiţiile ineficiente care au decapitalizat substanţial societatea şi remunerarea non-performanţei.
  • S-au vândut produse principale sub marja brută, sub nivelul costurilor. Sunt contracte încheiate cu firme din paradisuri fiscale. Pierderile cumulate sunt de 105 milioane lei. Costul de producţie a fost preliminar, nu se vedeau rezultatele efective, era un fel de perdea.
  • Au fost vândute produse sub cotaţia de piaţă.
  • Consiliul de Administratie aproba in mod constant preturi minimale avand ca referinta un cost de productie determinat in conditii pur teoretice, nerealizabile si nerealiste, salvand pe termen scurt aparenta legalitatii acestui cadou facut principalilor clienti.
  • Societatea debitoare a derulat tranzactii cu un numar semnificativ de firme, care aveau ca si asociati sau administratori statutari membri ai familiei dlui. Roibu Constantin (fostul Director General al Oltchim S.A.) sau actuali/fost angajati ai societatii.
  • In relatiile comerciale cu Oltchim, aceste firme aveau dubla calitate, respectiv atat calitatea de furnizor, cat si cea de client.
  • In perioada 2009-2012, volumul total al tranzactiilor dintre Oltchim S.A. si companiile controlate de catre managementul societatii a fost de aproximativ 71,4 milioane Euro.
  • Au existat investiții nerentabile în valoare de 394 milioane lei. 44,5 milioane lei au fost pentru achiziţia activelor aferente platformei Bradu, 300 milioane lei investiţii suplimentare, iar 39,8 milioane lei investiţii suplimentare pentru platforma Râmnicu Vâlcea.
  • Contractul colectiv de muncă a fost încheiat în condiţiile similare situaţiei în are societatea ar fi fost pe profit, au existat fonduri de stimulare, de premiere, fonduri pentru acţiuni sportive.
  • În privința salariilor, o prima concluzie, care rezulta din analiza, este legata de evolutia salariului mediu lunar, care a crescut cu aproximativ 40% in intervalul 2009 – 2012, acest fapt punand presiune foarte mare pe fluxurile de numerar.
  • Astfel, cheltuiala cu salariile a crescut de la aproximativ 89,1 milioane RON in anul 2009, la aproximativ 111,3 milioane RON in anul 2012, in contextul in care societatea debitoare inregistra pierderi nete anuale de peste 200 milioane RON, iar pierderea neta cumulata aferenta perioadei 2009-2012 a fost de aproximativ 1,1 miliarde RON.
  • Printre persoanele responsabile pentru intrarea în insolvenţă a Oltchim se numără foştii directori generali şi executivi ai companiei din perioada 2009-2012: Constantin Roibu, Vasila Măndica, Veronica Preoteasa, Daniel Mihăiescu, precum și toţi membrii Consiliului de Administraţie ai combinatului (20-30 de persoane). Aceste persoane ar puteas fi urmărite penal.

Soluția administratorilor judiciari: Separarea activelor viabile de cele păguboase

În procedura de insolvență, administratorii judiciari ai Oltchim recomandă privatizarea combinatului cu două variante: fie prin crearea unui ”special purpose vehicle”, un Oltchim 2, care să preia activele funcţionale ale combinatului, fie prin separarea activelor viabile de cele neviabile.


”Este posibilă reorganizarea judiciară a Oltchim, dar apoi Oltchim va trebui privatizată cu un investiror strategic din zona chimică sau petrochimică, care poate să aducă materia primă şi să distribuie produsele”, a declarat Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari.

În 31 ianuarie, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro, Piperea s-a exprimat în favoarea separării activelor viabile/neviabile ale Oltchim, pe modelul restructurării companiei americane General Motors.

”Planul B este, după părerea mea, mult mai eficient, mai ales că s-a folosit în cazuri cum sunt General Motors și Chrysler. Este o separare, pe care trebuie să o opereze administratorul judiciar, între activele rele și datoriile societății, care urmează să fie gestionate în procedura insolvenței, și activele bune. Activele bune vor fi luate din societate și aportate, puse într-o societate, să zicem un Oltchim II, și urmează ca acea societate să fie cumpărată de un investitor”, explica atunci administratorul judiciar al Oltchim.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Bad Company si Good Company . Masura nu e o noutate . Se aplica de foarte multi ani prin vest .
    Pe partea de Bad Company (unde se baga toate datoriile , pierderile financiare) ,problemele apar la stingerea datoriior . (daca statul accepta sa prelueze datoria , creste deficitul bugetar convenit cu FMI )
    O astfel de metoda ar devenii folosita in lant de toate firmele de stat cu datorii si nu cred ca guvernarea (oricare) ar reusi sa „inghita” masa enorma de datorii a firmelor de stat .
    Pe partea de Good Company apare problema profitului . Oltchim functioneaza doar la 10 % capacitate de productie . Imposibil de imaginat ca o firma care are 90 % din capacitate oprita , sa poata obtine un profit . Nu a reusit nimeni in lume dar poate in Romania e posibil . Nu degeaba e tara minunilor . 🙂

  2. detin cam 50000 actiuni la oltchim,dupa parerea dumneavoastra odata cu incheierea reorganizarii vor mai valora ceva aceste actiuni,voi primi ceva in schimbul lor ?sau voi fi “sacrificat” impreuna cu restul minoritarilor? multumesc anticipat

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Bad Company si Good Company . Masura nu e o noutate . Se aplica de foarte multi ani prin vest .
    Pe partea de Bad Company (unde se baga toate datoriile , pierderile financiare) ,problemele apar la stingerea datoriior . (daca statul accepta sa prelueze datoria , creste deficitul bugetar convenit cu FMI )
    O astfel de metoda ar devenii folosita in lant de toate firmele de stat cu datorii si nu cred ca guvernarea (oricare) ar reusi sa „inghita” masa enorma de datorii a firmelor de stat .
    Pe partea de Good Company apare problema profitului . Oltchim functioneaza doar la 10 % capacitate de productie . Imposibil de imaginat ca o firma care are 90 % din capacitate oprita , sa poata obtine un profit . Nu a reusit nimeni in lume dar poate in Romania e posibil . Nu degeaba e tara minunilor . 🙂

  2. detin cam 50000 actiuni la oltchim,dupa parerea dumneavoastra odata cu incheierea reorganizarii vor mai valora ceva aceste actiuni,voi primi ceva in schimbul lor ?sau voi fi “sacrificat” impreuna cu restul minoritarilor? multumesc anticipat

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: