luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2022

Economia Rusiei pare să se prăbușească sub impactul amplelor sancțiuni impuse de Occident. Bursa de la Moscova a rămas închisă pentru a treia zi consecutiv, pentru a evita un ”măcel” inevitabil, rubla își continuă deprecierea, iar banca centrală a Rusiei anunță, pe bandă rulantă, măsuri menite să evite o fugă masivă a capitalului (în special a valutei) din țară.

Cu toate că este imposibil de prognozat cât ar mai putea rezista economia Rusiei, analiștii consultați de CursdeGuvernare sunt de părere că Rusia ar putea găsi mecanisme de evitare a strânsorii Vestului, dar actuala situație nu se poate perpetua la nesfârșit- nici de Rusia și nici de către statele care depind de mărfurile rusești.

”Economia rusă primește lovituri serioase”, a admis miercuri Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.


Din calculele economistului Mircea Coșea (foto), în situația în care nimeni ”nu trădează” sancțiunile, economia Rusiei nu poate rezista mai mult de șase luni.

”Nivelul de trai și puterea de cumpărare vor scădea foarte mult. Scăderea rublei înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu 30%-40% într-o singură zi în condițiile în care Rusia era și înainte sub puterea de cumpărare a României de exemplu”, a declarat Mircea Coșea pentru CursdeGuvernare.

În opinia sa, generația tânără din Rusia nu va accepta ”sărăcia de țară slab dezvoltată”. Asta în condițiile în care o prelungire a conflictului armat ar însemna noi costuri pentru Kremlin, costuri ce vor fi transferate societății.

Cu toate acestea, economistul avertizează că există și argumente care anihilează puterea sancțiunilor: ”globalizarea care face ca toată lumea să fie afectată de o măsură (Europa depinde de importurile de gaze rusești și nu poate lovi aici, n.r.) și faptul că nu mai poți prinde tot capitalul rusesc – capitalul rusesc reprezintă puțin din ce manevrează efectiv rușii”.

Inflația, rubla și dobânzile


Inflația va pune și mai mult sub presiune pe puterea de cumpărare a populației. Indicele prețurilor de consum din Rusia a înregistrat un avans de 8,7% în ianuarie. Deprecierea pronunțată a rublei va scumpi însă importurile, ceea ce se va traduce printr-un nou puseu inflaționist, avertizează economiștii.

”Traseul inflației depinde de amploarea turbulențelor schimburilor comerciale (în special dacă importurile vor fi afectate și va exista o penurie de mărfuri), precum și de valoarea rublei în următoarele săptămâni”, precizează specialiștii capital Economics.

În situația în care cursul de schimb valutar se stabilizează la 100-110 ruble/dolar, inflația ar putea urca până la 15% la jumătatea acestui an.

Capacitatea băncii centrale a Rusiei de a sprijini ruble este limitată, având în vedere blocarea accesului la circa jumătate din rezervele sale valutare, ca urmare a sancțiunilor. Cu toate acestea, instituția a anunțat ample măsuri de limitare a ieșirilor de valută, cheltuind echivalentul a zeci de miliarde de dolari, în ruble, pentru a asigura lichiditate sistemului bancar.

Indicatorii care semnalează criza

Băncile rusești au fost ținta principală a sancțiunilor occidentale și acest lucru a adus sistemul la limită. O modalitate de a monitoriza stresul din sectorul bancar este de a analiza ratele dobânzilor interbancare – costul la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele – în special, cum fluctuează acestea în raport cu rata de politică monetară a băncii centrale.

În mod normal, dobânzile interbancare ar trebui să urmărească rata băncii centrale, dar în perioade de criză această legătură se poate rupe.

”Distribuția dobânzilor interbancare față de dobânda-cheie de politică monetară – care a fost majorată agresiv luni – indică un anumit nivel de stres în sistemul bancar rus. Deocamdată este departe de nivelurile din 2008-2009, respectiv 2014-2015”, notează specialiștii Capital Economics.

O eventuală prăbușire a prețului activelor ruse (folosite pe post de garanții în creditarea bancară) și creșterea riscului de contrapartidă (riscul ca o altă parte implicată într-o tranzacție să nu-și poată îndeplini obligațiile) poate duce la încetinirea împrumuturilor între instituțiile financiare. Toate acestea pot determina înghețarea piețelor interbancare și creșterea ratelor interbancare.

”Această evoluție a precedat adesea crizele bancare, prin urmare dobânzile interbancare sunt un indicator-cheie de urmărit”, au comentat economiștii străini.

Până acum, ratele interbancare overnight au crescut la 21,3%, ceea ce reflectă în mare măsură creșterea ratei dobânzii de politică a băncii centrale de la 9,5% la 20%. Diferența dintre ratele interbancare și rata de politică monetară s-a lărgit, dar nu semnificativ – de la aproximativ zero la jumătatea lunii februarie la 130 de puncte de bază în prezent.

În timpul crizei financiare globale și din nou la începutul lui 2015, în timpul crizei rublei, ratele interbancare overnight au crescut cu aproximativ 1.000-1.500 de puncte de bază peste rata de politică a băncii centrale.

Rusia ar putea găsi mecanisme de ocolire a sancțiunilor impuse de Occident, în special dacă va fi sprijinită de națiuni precum China, care are mijloacele să o facă, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia (foto).

”Sancțiunile sunt usturătoare pe termen scurt, dar mulți depind de exporturile de petrol și materii prime ale Rusiei”, a explicat Aurelian Dochia pentru CursdeGuvernare, precizând că pe termen lung Rusia este de neînlocuit pe piețele globale, fiind un mare producător de numeroase materii prime.

În opinia sa însă ”Rusia se află într-o criză existențială”, fiind improbabil să facă față pe termen lung tuturor cerințelor cu care se confruntă (militare, economice etc).

Lovitura fatală pentru economia Rusiei: Sancțiuni asupra exporturilor de energie

”Perspectivele rămân, desigur, incredibil de incerte, dar noua noastră previziune de bază este că inflația va ajunge la 15% an la an la jumătatea lui 2022 și PIB-ul se contractă cu 5% în acest an (față de creșterea de 2,5% prognozată anterior)”, arată specialiștii internaționali.

Ei nu se așteaptă ca Rusia să treacă printr-o criză financiară de proporții, în principal pentru că nu se așteaptă că Occidentul să impună sancțiuni asupra sectorului energetic, singurul care mai ține economia rusă pe linia de plutire.

”Riscul de înghețare a pieței interbancare nu trebuie exclus. O cale către un astfel de rezultat ar fi dacă Occidentul ar înăspri și mai mult sancțiunile, prin oprirea importurilor de energie din Rusia”, punctează specialiștii. Într-un astfel de scenariu, băncile ar avea probleme mari de lichiditate, iar acestea s-ar transmite la nivelul întregului sector financiar și ulterior în toată economia.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: