Aliații Ucrainei au opinii diferite în privința sfârșitul războiului: este mai bună varianta confruntării cu președintele rus Vladimir Putin sau cea a izolării lui? Ar trebui Kievul să accepte concesii pentru a pune capăt războiului sau asta ar încuraja Kremlinul? Merită oare sancțiunile intensificate împotriva Rusiei cu prețul daunelor colaterale?
Sunt doar câteva dintre întrebările care pun la încercare alianța internațională, realizată rapid în jurul Ucrainei în zilele de după invazia rusă, dar care, la trei luni de la începutul războiului, a devenit tensionată, au declarat oficiali și diplomați pentru Reuters.
Și, pentru că guvernele occidentale se confruntă cu accelerarea în spirală a inflației și a costurilor energiei, țări precum Italia și Ungaria au cerut o încetare rapidă a focului.
Acest lucru ar putea deschide calea pentru reducerea sancțiunilor, care ar fi prețul ridicării blocadei ruse a porturilor ucrainene, și al ameliorării crizei de securitate alimentară pentru cei mai săraci din lume.
Totuși, Ucraina, Polonia și Țările Baltice avertizează că Rusia nu trebuie să capete încredere în planurile sale. Și mai spun că o încetare a focului îi va permite să consolideze victoriile teritoriale, să se regrupeze și să lanseze mai multe atacuri.
Ce spun liderii aliaților Ucrainei
Rușii „au răspândit narațiunea că acesta ar fi un război epuizant, că ar trebui să stăm în jurul mesei și să căutăm un consens”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru Reuters.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că vrea ca Rusia să fie „slăbită”, iar președintele Joe Biden a cerut ca Vladimir Putin să fie urmărit penal pentru crime de război.
Premierul britanic Boris Johnson spune că nu trebuie descurajată înarmarea puternică a Ucrainei, ca să nu fie silită să accepte un acord de pace prost, ci dimpotrivă, că Ucraina „trebuie să câștige”.
Germania și Franța au poziții ambigue, mizând mai degrabă pe împiedicarea unei victorii a lui Putin, decât pe o victorie contra lui.
„Întrebarea care se pune este dacă ne întoarcem sau nu la Războiul Rece. Aceasta este diferența dintre Biden, Johnson și noi”, a declarat pentru Reuters un aliat al președintelui francez Emmanuel Macron.
În martie, Kremlinul a cerut Ucrainei să înceteze acțiunile militare, să-și schimbe constituția pentru a-și consacra neutralitatea, să recunoască Crimeea drept parte a Rusiei și să recunoască zonele de est deținute de separatiști ca state independente – drept condiții pentru pace.
Opiniile vor fi din ce în ce mai diferite pe măsură ce sancțiunile și războiul vor afecta economia globală, riscând reacții interne în Rusia, care să-i facă pe susținătorii Ucrainei să joace cartea lui Putin.
„A fost clar de la început că va deveni din ce în ce mai dificil în timp, și că războiul obosește. Poate exista o diferență între acele țări care au vecini mult mai buni decât noi și cele care au o istorie diferită, precum noi, țările baltice și Polonia”, a declarat prim-ministrul estonian Kaja Kallas .
Rezolvarea problemei Putin
Emmanuel Macron a avertizat că orice pace nu ar trebui să „umilească” Rusia, așa cum a făcut-o pentru Germania în 1918.
Și cancelarul german Olaf Scholz a ținut deschise canalele de comunicare cu Kremlinul, declanșând consternare în țările mai expuse. Președintele Poloniei a comparat discuțiile lui Scholz cu discursul lui Adolf Hitler în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Va trebui să avem de-a face cu domnul Putin la un moment dat, dacă nu va avea loc o lovitură de stat la palat. Și cu atât mai mult pentru că acest război trebuie să fie cât mai scurt posibil”, a spus aliatul Emmanuel Macron.
Olaf Scholz a spus că discuțiile lui și ale lui Macron cu Putin au fost folosite pentru a transmite mesaje ferme și clare și a subliniat că sancțiunile împotriva Rusiei nu se vor termina decât dacă Putin își retrage trupele și dacă va fi un acord de pace acceptabil pentru Kiev.
Cu toate acestea, cineva din echipa lui Scholz a declarat pentru Reuters că formularea lui Macron a fost „nefericită”. Unii diplomați francezi și-au exprimat, de asemenea, în privat, rezerve cu privire la poziția lui Macron, spunând că aceasta riscă să înstrăineze Ucraina și aliații est-europeni.
Avertismentul lui Macron de a nu umili Rusia l-a determinat pe ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, să avertizeze că Franța nu face decât să se umilească, iar relațiile Kievului cu Scholz au fost înghețate.
Europei îi lipsește un Churchill?
„Nu avem un Churchill în întreaga Uniune Europeană. Nu ne facem nici o iluzie în acest sens”, a spus înalt oficial ucrainean, referindu-se la premierul Marii Britanii din timpul războiului, Winston Churchill.
Un oficial al președinției franceze a spus că „nu există spirit de concesii cu privire la Putin sau Rusia în ceea ce spune președintele”. Franța dorește o victorie ucraineană și suzeranitatea Ucrainei pentru teritoriile sale.
Un oficial al administrației americane a spus că Washingtonul a fost mai vocal în scepticismul său cu privire la Rusia, dar a negat că există o „diferență strategică” între aliați.
Scopul este ca Ucraina să ajungă într-o poziție puternică de negociere.
Varianta slăbirii Rusiei
Washingtonul nu ar avea intenția de a schimba conducerea Rusiei, ci vrea să o vadă slăbită până la punctul în care să nu mai poată efectua din nou un astfel de atac asupra Ucrainei.
„Toată lumea s-a concentrat pe prima parte a ceea ce a spus Austin, nu pe a doua parte. Vrem să vedem Rusia slăbită, ca să nu mai poată face așa ceva din nou”, a spus oficialul american citat de Reuters.
O sursă guvernamentală germană a spus că scopul lui Austin de a slăbi Rusia este problematic. A fost regretabil că ministrul german de externe Annalena Baerbock, de la Verzi – partenerul de coaliție al lui Scholz, a susținut acest obiectiv, a spus sursa, deoarece a complicat problema, pentru eventualitatea că sancțiunile ar putea fi vreodată ridicate, indiferent dacă Ucraina are un acord de pace sau nu.
Alți oficiali germani sunt îngrijorați că unii occidentali ar putea îndemna Ucraina spre obiective militare nerealiste, inclusiv recucerirea peninsulei Crimeea anexată de Rusia în 2014, ceea ce ar putea prelungi conflictul.
Annalena Baerbock a declarat public că sancțiunile va trebui să rămână în vigoare până când trupele ruse se vor retrage din Crimeea.
Slăbiciunile Occidentului
Între timp, ambasadorul Ucrainei în Germania a criticat în repetate rânduri Germania pentru că nu se grăbește să trimită arme grele în Ucraina, deși Berlinul și-a menționat ferm sprijinul.
Consilierul principal al președintelui Volodimir Zelenski, Mykhailo Podolyak, a semnalat frustrările Ucrainei privind poziția germană, descrisă astfel:
„Rusia nu trebuie să câștige, dar nu vom da arme grele – că asta ar putea jigni Rusia. Putin trebuie să piardă, dar să nu impunem noi sancțiuni. Milioane vor muri de foame, dar nu suntem pregătiți pentru convoaiele militare cu cereale”.
Și liderul ucrainean a conchis: „Creșterea prețurilor nu este cel mai rău lucru la care se poate aștepta o lume democratică (în care se aplică) o astfel de politică”.
***
