miercuri

7 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 noiembrie, 2016

accident-dn1Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele de pe DN2 și DN6 de la sfârșitul săptămânii trecute – readuc în atenție statisticile negre cu care figurăm în clasamentele europene.

România a ocupat anul trecut al doilea loc în UE, împreună cu Letonia, la numărul de victime din accidente rutiere raportat la populația totală, respectiv 9,5 persoane la suta de mii de locuitori.

Potrivit datelor comunicate la finele săptămânii trecute de Euroastat, am figurat, totodată, pe același loc 2 la cea mai mică reducere a mortalității pe ultimii 20 de ani.


Asta strict la prima vedere : deoarece, diferența față de liderul mortalității pe drumuri europene, Bulgaria, este foarte mică (ei au avut 9,8 la 100.000) iar la câți români sunt plecați în străinătate, ne plasăm, de facto, pe primul loc. În plus, cifrele pentru diminuarea pe ultimii 20 de ani pentru Malta (11 față de 14 decese) sunt, practic, irelevante, mai ales că micul stat din Mediterana stă, de fapt, cel mai bine la indicatorul de bază.

Așa încât, dacă ne uităm și la ritmul de reducere a mortalității mai mare cu o treime al bulgarilor, ne putem considera lanterna roșie a îmbunătățirii siguranței rutiere în UE.

Mai clar, un român din zece mii moare anual în accidente rutier, în condițiile în care, dacă am fi urmat modelul spaniol ( nu mai zicem de performanța portugheză), ne-am fi situat acum chiar sub cifrele din Germania, similar spaniolilor.

tabel1


În treacăt fie spus, dat fiind că la nivel european se moare, conform cifrelor oficiale, de 92 de ori mai rar decât pe șosele în accidente de avion și de 27 de ori mai rar la transportul pe calea ferată, poate că ar fi trebuit să acordăm la nivel național o cu totul altă atenție curselor aeriene interne și dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză, poate chiar înaintea marii epopei a construcției de autostrăzi.

De unde am plecat și câteva concluzii

Dacă prelucrăm datele Eurostat pentru a depista efortul făcut în ultimii 20 de ani de fostele state socialiste ajunse membre UE pentru reducerea numărului de victime din accidentele rutiere, calculând care ar fi fost acum rata de mortalitate dacă nu s-ar fi produs nicio îmbunătățire față de acum două decenii, constatăm că am plecat în 1995 tot de pe locul 2, dar în sens pozitiv și nu negativ, cum am ajuns acum, după ce am bătut pasul pe loc relativ la suratele din zonă.

tabel2Este și motivul determinant pentru care am abordat acest subiect, situat aparent în afara problemelor economice cu care se confruntă România. În trecerea de pe locul 2 din frunte pe locul 2 din coadă avem un rezultat sintetic al evoluției domeniilor sociale implicate (educație rutieră, sistem de sănătate, siguranță publică și coordonare administrativă), adică a interesului statului față de proprii cetățeni.

Până să ajungem să beneficiem de creștere economică și de servicii sociale la standarde european, ar trebui să ajungem cu bine la destinație când ne urcăm în autoturismul personal sau în cursele de autobuze.

Domeniu rutier în care, zice Eurostat, stăm aproape cel mai prost și am făcut cele mai mici eforturi să stăm mai bine în ultimele două decenii. Se pot invoca numărul mai mare de mașini, parcul auto învechit, drumurile proaste sau sistemul sanitar deficitar, îndeosebi în provincie. După cum se poate pune întrebarea gravă unde am fi fost acum fără dezvoltarea serviciului SMURD.

Poate ar fi util să ne uităm cu atenție la exemplul Spaniei, sora noastră întru latinitate și caracter, care ne arată că nivelul economic nu este neapărat o precondiție pentru creșterea siguranței rutiere. După un efort între 1995 și 2015 de diminuare cu peste 70% a numărului de victime în accidente ( exact la polul opus față de cele de-abia 33,5% înregistrate de noi), spaniolii au ajuns cu rata de mortalitate chiar sub nivelul din Germania.

Așadar, până la convergența de PIB/locuitor sau putere de cumpărare, poate ar trebui să conștientizăm că indicatorii economici nu constituie un scop în sine, ci trebuie să servească unui scop. Altfel rămân doar pe hârtie. Hârtie care poate fi chiar și un certificat de deces.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. In loc de sosele – incit distanta fata de vehicolul din fata sa fie de 30 – 40 de metri, iar nu sa circulam unul linga altul – parlamentarii vor conditiona obtinerea permisului de conducere mai intai de absolvirea liceului, apoi de obtinerea unui doctorat…

  2. In toate tarile din vest si imediat dupa 1945 a fost creata infrastructura rutiera , feroviara ca baza a dezvoltarii schimburilor comerciale (fara comert , oricare industrie e moarta sau de subzistenta)
    In Romania , contrar a tot ce a fost experienta istorica europeana , au fost aruncati banii pe pensi acordate cu doar 15 ani de vechime in munca (1990) , bugetul de stat trasformat in o baza de imbogatire personala prin coruptie la absolut toate nivelurile si sectoarele .
    Ca urmare , e clar ca cresterea enorma a parcului auto NU A FOST INSOTITA de cresterea , modernizarea sistemului de trasport national .
    Inevitabil ca numarul de accidente auto sa fie mult mai mare si in crestere . Fara infrastructura creste riscul , cresc polibilitatile de accidente mortale . Suplimentar , ca agravant al situatiei , sistemul medical e ala care e . Accidentati care in alte tari sint salvati , in Romania devin cadavre .
    Trendul accidentelor e ascendent deoarece investim in studii de fezabilitare (inutile), in largirea numarului de beneficiari de pensi speciale si amaritii aia de km de autostrazi pe care ii construim anual (acest an , nici 15 ) se mai si surpa imediat dupa inaugurare . Adica tara absurdului devenit realitate si rutina cotidiana .
    Si totusi , toate partidele prezinta programe de reducere a taxarii si proiecte de investitii cu fonduri suverane nationale . Pare ca matematica elementara a fost evitata de intreaga clasa politica romaneasca . Din trecut si prezent . 🙂

  3. Cum nu se iau masuri de diminuare a accidentelor, cind se va cere Bacul pentru permis si peste putina vreme doctorat?Asa ca ce mai conteaza ingramadirea de azi a milioane de masini, pe un sistem rutier din anii 70?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. In loc de sosele – incit distanta fata de vehicolul din fata sa fie de 30 – 40 de metri, iar nu sa circulam unul linga altul – parlamentarii vor conditiona obtinerea permisului de conducere mai intai de absolvirea liceului, apoi de obtinerea unui doctorat…

  2. In toate tarile din vest si imediat dupa 1945 a fost creata infrastructura rutiera , feroviara ca baza a dezvoltarii schimburilor comerciale (fara comert , oricare industrie e moarta sau de subzistenta)
    In Romania , contrar a tot ce a fost experienta istorica europeana , au fost aruncati banii pe pensi acordate cu doar 15 ani de vechime in munca (1990) , bugetul de stat trasformat in o baza de imbogatire personala prin coruptie la absolut toate nivelurile si sectoarele .
    Ca urmare , e clar ca cresterea enorma a parcului auto NU A FOST INSOTITA de cresterea , modernizarea sistemului de trasport national .
    Inevitabil ca numarul de accidente auto sa fie mult mai mare si in crestere . Fara infrastructura creste riscul , cresc polibilitatile de accidente mortale . Suplimentar , ca agravant al situatiei , sistemul medical e ala care e . Accidentati care in alte tari sint salvati , in Romania devin cadavre .
    Trendul accidentelor e ascendent deoarece investim in studii de fezabilitare (inutile), in largirea numarului de beneficiari de pensi speciale si amaritii aia de km de autostrazi pe care ii construim anual (acest an , nici 15 ) se mai si surpa imediat dupa inaugurare . Adica tara absurdului devenit realitate si rutina cotidiana .
    Si totusi , toate partidele prezinta programe de reducere a taxarii si proiecte de investitii cu fonduri suverane nationale . Pare ca matematica elementara a fost evitata de intreaga clasa politica romaneasca . Din trecut si prezent . 🙂

  3. Cum nu se iau masuri de diminuare a accidentelor, cind se va cere Bacul pentru permis si peste putina vreme doctorat?Asa ca ce mai conteaza ingramadirea de azi a milioane de masini, pe un sistem rutier din anii 70?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: