Cardul de sănătate: de ce sistemul nu va funcționa niciodată bine

Medicii de familie și asigurații din întreaga țară nu au putut folosi marți dimineața cardul de sănătate din cauză că sistemul informatic al CNAS a picat din nou.

De la punerea în funcționare a sistemului, pe 4 mai 2014 (după 8 ani de pregătiri, investiții și teste) , CNAS a numărat, oficial, în doar 8 luni, 12 ”disfuncționalități” ale sistemului, însă utilizatorii reclamă dificultăți periodice în utilizarea cardului de sănătate, atât de numeroase că nimeni nu le mai contabilizează. Cel puțin 3 astfel de ”disfuncționalități” neraportate – care-i exasperează și pe medici și pe pacienti – s-au înregistrat doar în ultimele 2 săptămâni.

Proasta funcționare a sistemului are cauze multiple, începând chiar cu calitatea conceptului, cu modul de implementare, având legătură inclusiv cu modul de accesare de către utilizatori.

Motivul central este, însă, de cursă lungă: incompatibilitățile ”congenitale” ale sistemului, provenite din modul în care au fost puse cap la cap elementele, ar reclama, pentru o mai bună funcționare,  upgradări. Însă upgradările Nu se pot face dintr-un motiv simplu: contractul s-a finalizat, banii- 184 milioane de euro- s-au cheltuit și nu s-au mai alocat alții.

(Citiți și: ” Exclusivitate / Blocajele cardurilor de sănătate: Compania care le-a implementat e în insolvență, CNAS apelează la soluții improvizate”)

În consecință, CNAS se ”cârpește” .

Explicații oficiale ale șefului CNAS …

Președintele CNAS, Vasile Ciuchea, explica marți dimineață la televiziuni că a sistemul informatic a fost blocat de o eroare și că serverele au trebuit restartate. Vasile Ciurchea a promis că ”în maximum 45 de minute” sistemul va funcționa din nou.

Președintele CNAS a mai cerut medicilor și farmaciștilor să lucreze în acest timp ”offline” și să se ocupe de asigurați.

„Nu am spus niciodată că sistemul este perfect. E un sistem informatic care are 60.000 de utilizatori. Este accesat de 15.000 de ori pe secundă”, a justificat Vasiloe Ciurchea.

… și explicațiile unui expert CNAS: ”Nu mai sunt bani, facem și noi cum putem…”

Dr. Marius Filip, fost medic șef al CNAS, expert și responsabil cu promovarea proiectelor informatice derulate de Casă, a explicat cursdeguvernare.ro că nu cunoște exact cauzele ultimului blocaj, dar a admis unele probleme tehnice.

”Încercăm să creștem capacitatea sistemului, dar problema e că contractul s-a încheiat. Nu mai sunt bani. Logic, ar trebui să schimbăm periodic o parte a componentelor, însă costurile sunt mari și nu se pot amortiza. Ar trebui și un studiu de fezabilitate, dar și acestea se fac pe bani. Atunci, facem și noi cum putem, mai pe genunchi….”, spune dr. Marius Filip (foto).

Expertul Casei afirmă însă că erorile din sistem au cauze multiple: ”Sunt inclusiv lucruri care sunt independente de CNAS. Au fost inclusiv atacuri informatice asupra bazei de date care au generat blocarea sistemului, STS a raportat incidentele acestea.”

Probleme semnalate încă din 2013

Problemele evidente ale proiectului derulat de CNAS au fost constatate chiar înainte de punerea în funcțiune a sistemului.

În februarie 2013, Corpul de Control al Guvernului finaliza un amplu raport după verificări efectuate la CNAS cu privire la respectarea prevederilor legale privind derularea contractului pentru proiectarea, construirea și operarea sistemului integrat al asigurărilor de sănătate.

(Citiți și: ” De ce nu funcționează cardul de sănătate: Piedicile noi și fraudele vechi – în viziunile guvernului și ale CNAS”)

Raportul, care indica clar cine și cum a greșit pe parcursul celor 8 ani de la demararea proiectului, a rămas fără urmări.

După o serie lungă de amânări ale punerii în funcționare, sistemul a fost inaugurat pe 4 mai 2014. Și s-a blocat în aceeași zi.

Explicațiile oferite la vremea respectivă de Vasile Ciurchea au fost aceleași cu cele oferite marți: prea multe accesări simultane.

Două luni mai târziu, și președintele Iohannis comenta faptul că Guvernul a pregătit prost implementareea programului privind cardul de sănătate, menţionând că a văzut mii de oameni care stau la cozi şi că este “un scandal public”.

Preşedintele Iohannis promitea că va discuta cu premierul Victor Ponta pe această temă, dar nu a existat niciun comunicat referitor la acest subiect.

De ce sistemul nu va funcționa niciodată bine

Blocajul cardului de sănătate, care dă peste cap programul de consultații din cabinetele medicilor și din spitale are o cauză foarte tehnică, de care conducerea CNAS nu suflă nicio vorbă.

Firul – din cabinetul medicului și până la legislația care prevede implementarea cardului – trece prin modul în care s-au atribuit serviciile tehnice: compania care s-a ocupat în mod expres de carduri se află în insolvență, iar CNAS apelează, acum, la soluții de rezolvare pe care nu le prevăzuse.

cursdeguvernare.ro a prezentat un desen al acestor probleme.

Potrivit documentelor oficiale, pe data de 26.02.2012 a fost anunțat că HP România și Novensys Corporation (asociere sub formă de consorțiu) vor furniza CNAS soluţia IT destinată introducerii cardului electronic de asigurări de sănătate.

Valoarea inițială a contractului- 25 milioane de euro.

HP România srl, care a fost în fapt singura entitate privată care a negociat toate detaliile sau componentele contractului de informatizare al sistemului de sănătate, este furnizorul soluțiilor și componentelor hardware ale sistemului.

Partea de soft a revenit deci, pe componenta CEAS (cardul electronic de asigurări de sănătate), Novensys Corporation, care ar trebui astăzi să se ocupe de mentenanța și de corecțiile arhitecturii software.

Afirmația este valabilă doar teoretic din cauză că, din 10 decembrie 2014, compania se află în procedura de insolvență.

În legătură cu problemele semnalate, CNAS a răspuns de principiu: ”În prezent, în cadrul proiectului funcţionează Unitatea de Management şi Procesare, care furnizează servicii de procesare a cardurilor, iar asigurarea serviciilor din cadrul unităţii de management este în responsabilitatea liderului de asociere HP România.

Din punct de vedere al soluţiei informatice (hard şi soft) precizăm că sistemul răspunde cerinţelor pentru care a fost proiectat şi nu necesită update-ul componentelor – hard şi soft – livrate în cadrul proiectului.”

Surse din cadrul instituției conduse de Vasile Ciurchea afirmau pentru cursdeguvernare.ro că sistemul a fost creat în realitate de un alt subcontractor, după un model implementat în industria bancară, care funcționează ireproșabil, însă la un număr semnificativ mai mic de accesări pe minut.

Softurile

Sursele citate afirmă că, în ceea ce privește componenta IT, problemele sunt generate de două cauze.

O parte din vină, afirmă sursele citate, aparține contractorilor și subcontractorilor proiectului CNAS, o alta aparține ”privaților” care au furnizat softurile alternative furnizorilor de servicii medicale.

”Sunt mulți cu lumânarea la fund!”, a fost descrierea plastică pe care sursele noastre au făcut-o situației actuale.

Despre fiecare, pe rând:

Contractorii

Reprezentanții HP au făcut tot posibilul, începând cu data de 4 mai (de când au început să iasă la iveală probleme de sistem), să iasă ”din bătaia reflectoarelor”.

După ce persoanele care supravegheau sistemul au sesizat că acesta nu face față atâtor solicitări simultane, HP a început să completeze (oficial, pe cheltuială proprie) cu noi unități serverul central al CNAS iar firma care a scris softurile a lucrat, de luni, la optimizarea acestora. Cei care se ocupă de acest ultim aspect Nu sunt angajații Novensys.

Piața IT

Potrivit președintelui CNAS, Vasile Ciurchea, 50% dintre medicii de familie utilizează softurile gratuite puse la dispoziție de instituție, restul au cumpărat softuri din piață.

O parte a medicilor de familie sau a farmaciștilor care au achiziționat aceste ”softuri alternative” se află în fața unei situații mai delicate, pe care trebuie să o rezolve, într-un fel sau altul.

Surse din piața IT au descris astfel problemele furnizorilor de servicii medicale: ”sunt companii private mari care și-au făcut softuri cu propriile departamente de IT, altele care au cumpărat din piață, de la diverși furnizori, unii mai pricepuți, alții mai puțin. Și softurile funcționează în consecință.”

Sunt multe softuri construite bine, dar cei care au cumpărat au vrut să facă economie și nu au luat și mentenanță ”la pachet”.

Asta înseamnă că nu are cine să updateze aceste programe, pentru care apar de luni bune versiuni noi la o distanță de câteva zile. Iar un program bun, dar neactualizat, nu funcționează.

Ultimul și cel mai important aspect- în piață există și softuri proaste. Dilemele unor programatori pot fi descoperite pe forumurile de specialitate, unul fiind găzduit chiar de pagina web a CNAS.

În încercarea de a indica faptul că problemele de utilizare a cardului de sănătate sunt exterioare sistemului, expertul CNAS a descris, fără să dorească explicit acest lucru, și consecința deciziei politice: ”Problema este că piața nu a reacționat cum ne-am fi așteptat, avem și astăzi furnizori privați de soft care nu au respectat specificațiile tehnice. Problema e acolo, nu la noi.”

Problema cheie: acuratețea informațiilor

Când va funcționa Sistemul Unic Integrat, va funcționa și haosul datelor transmise de autoritățile statului

Dr. Marius Filip explica anul trecut cursdeguvernare.ro că toate chestiunile tehnice (chiar și cele generate de lipsa educației IT a unora dintre medici) ar putea fi remediate, într-un timp mai lung sau mai scurt.

Cu o singură excepție: acuratețea informațiilor furnizate de alte instituții ale statului, care vor creea probleme de sistem, fie bolnavilor, fie Casei.

Informațiile inițiale, cu care s-a constituit baza de asigurați a Casei au fost preluate de la Interne, ANAF, autorități locale etc. O listă a inconsecvențelor descrise de expertul CNAS are la bază, în principal, factorul uman:

• neplata sumelor datorate bugetului asigurărilor sociale de către angajatori
• greșeli în introducerea datelor
• actualizare greoaie a datelor în cazul nou-născuților și decedaților

Potrivit dr. Filip, medicii de familie corectează erorile atunci când le întâlnesc, însă baza de date de actualizează automat, la fiecare sfârșit de lună, datele oficiale fiind rescrise iar eventualele corecturi sunt anulate de sistem.