Preţurile carburanţilor ar trebui să scadă considerabil de la 1 ianuarie 2017, ca urmare a scăderii taxei pe valoarea adăugată (TVA), de la 20% la 19%, şi a eliminării accizei suplimentare introdusă în 2014, de 7 (șapte) eurocenţi pe litru.
Carburanţii s-ar putea ieftini cu circa 50 de bani pe litru, în medie, după scăderea TVA şi eliminarea accizei suplimentare – au estimat reprezentaţii principalelor companii petroliere din piaţă, pentru Agerpres.
Alte calcule din piață indică o ieftinire de până la 10%, ceea ce ar însemna mai mult de 50 de bani pentru anumite sortimente de carburanţi.
Pe de altă parte, însă, evoluţia ulterioară a preţurilor ar putea compensa efectele reducerii fiscalităţii carburanţilor, sub influenţa tendinţei previzibile de scumpire a petrolului, ca și a creșterii cotațiilor dolarului, moneda de referință a petroliștilor.
Fenomenul de compensare a reducerilor de preţ din cauza scăderii TVA s-a produs deja în acest an, după o scădere a fiscalităţii la 1 ianuarie 2016 mai substanţială decât cea care urmează să aibă loc.
Preţurile actuale ale carburanţilor sunt chiar mai mari decât cele de la sfârşitul anului trecut, adică de dinaintea scăderii TVA de la 24% la 20%.
Preţul actual al benzinei CO95 neaditivate variază puţin peste pragul de 5 lei / litru, până spre 5,4 lei / litru, în funcţie de reţea şi de locaţia benzinăriei, iar cel al benzinei aditivate CO98 poate trece de 6 lei/ litru. Prețurile motorinei se situează, în general, puţin sub cele ale diferitelor sortimente calitative ale benzinei.
Carburanţii costau cu până la 20% mai puțin decât în prezent, înaintea ieftinirii de la 1 ianuarie 2016: motorina costa 4,65 lei – 4,76 lei / litru, iar benzina 4,92 – 5,06 lei / litru.
Neutralizarea
Pe de altă parte, pieţele financiare se aşteaptă ca dolarul să ajungă la paritate cu euro (acum, 1 euro = 1,0468 USD).
Dolarul câştigă putere ca urmare a politicii previzibile a viitoarei Administraţii Trump a SUA. Paritatea euro-dolar ar însemna o apreciere a dolarului cu 4%.
La rândul său, petrolul se află pe o tendință solidă de scumpire, ca urmare a reducerii producției convenită de marii exportatori ai lumii.
Goldman Sachs a revizuit în creștere prognoza pentru prețul petrolului WTI până la 57,5 dolari / baril, în Trimestrul 2 din 2017. Joi după prânz, piața cota petrolul WTI cu peste 6,4% mai jos, sub 54 de dolari / baril.
În afară de cele două motive menționate deja, cu care companiile petroliere își justifică scumpirile de carburanți, mai există şi un al treilea motiv, și anume nevoia de profituri cât mai mari ale companiilor petroliere.
Cu cât profiturile companiilor sunt mai mari, cu atât mai ușor își finanțează investițiile şi, eventual, recuperează terenul pierdut în ultimii ani, ca urmare a prăbuşirii preţului petrolului.
De exemplu, la mijlocul anului 2016 OMV Petrom estima scăderea cu 20% a investițiilor, ca urmare a reducerii prețului petrolului, respectiv a profiturilor.
Totodată, încurajați de noua tendință de scumpire a petrolului, kazahii de la KazMunaiGas prevăd acum că le vor crește resursele pentru investiții și că vor cheltui substanțial, pentru dublarea capacității rafinăriei Petromidia până la la 10 milioane de tone pe an, ca și pentru construirea a încă 200 de benzinării.
Structura prețului la pompă
Aproape 60% din preţul unui litru de carburant este acoperit de taxele şi accizele datorate statului reprezentând TVA, acciză, supraacciză şi așa zisa „taxă pe stâlp”. Restul de 40% reprezintă costul petrolului, prețul dolarului, costurile proprii și profitul companiilor petroliere.
Așa numitul „adaos comercial” (o formă de profit brut, în fond) completează diferitele costuri ale grupurilor petroliere:
- Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
- Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
- Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.).
Prin urmare, cei trei factori care ar putea neutraliza ieftinirea carburanţilor din motive fiscale (cotaţia petrolului, cea a dolarului şi nevoia de profit) operează pe o componentă de puţin peste jumătate din preţ.
Petroliștii obișnuiesc să justifice, demonstrativ, dependența prețului carburanților de cel al petrolului, spunând că o variație 50% a cotaţiilor petrolului se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor.
Jocul factorilor de piață, care influențează prețul carburanților, este mult mai complicat și ar putea face efectul în 2017 chiar mai ușor decât în 2016.
Prețurile carburanților în România sunt influențate de patru mari lanțuri de distribuție, dintre care trei aparțin producătorilor OMV Petrom, Rompetrol şi LukOil, adăugându-se rețeaua MOL.
Piața carburanților este considerată oligopolistă de către Consiliul Concurenței, altfel spus puțin competitivă. Marile rețele fac piață urmând tendința curentă la mici diferențe de preț între ele.
