Indicatorii de „sentiment economic” (ESI) ai Comisiei Europene pentru Europa Centrală și de Est (ECE) au scăzut în 5 dintre cele 10 țări ale regiunii, printre care și România.
„În vreme ce ESI pentru Ungaria s-a întărit până la un nou record, pe seama sectorului contrucțiilor, în România a scăzut până la cel mai coborât nivel din ultimii patru ani”, au observat analiștii de la Capital Economics.
Evoluția descendentă din România „a fost determinată de deteriorarea indicatorilor de încredere în industrie și servicii. Pe de altă parte, indicatorii de încredere în construcții, comerț și la nivel de consumator s-au ameliorat în iulie, evoluții care exprimă premise de continuare a ciclului investițional pe termen scurt”, spune Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.
Pe de altă parte, creșterea economică în regiune va încetini în restul anului 2018 și în 2019, pe măsură ce „inflația mai ridicată va lua din forța cererii domestice. Totodată, este probabil ca schimburile comerciale să devină tot mai mult un factor de încetinire a creșterii”, potrivit sursei citate.
Surpaîncălzire în România
Ritmul de creștere economică se va fi stabilizat la circa 4% în T2 / 2018, după corecția severă din primul trimestru, potrivit sursei citate.
În jurul pragului de 4% se situează mai toate estimările, dar capital Economics apreciază că, chiar și așa, economia României „continuă să dea semne de supraîncălzire”.
„Deficitul de cont curent este acum la 3,5% din PIB, salariile nete au crescut cu 14,4% an/an și inflația se menține la 5,4% an/an, mult deasupra intervalului țintit de banca Națională, de 1,5 – 3,5%”, spune un raport capital Economics.
Cu toate acestea, „politica fiscală a continuat să se relaxeze, iar deficitul bugetului consolidat s-a lărgit de la 3,5% în T1 / 2018 până la 3,7% în trimestrul 2”, mai spune raportul citat.
Povara combaterii supraîncălzirii economice „a căzut pe banca centrală”, spun analiștii citați, care consideră că nu este suficientă majorarea ratei dobânzii de politică monetară, de 75 de puncte de bază în acest an, de la 1,75% până la 2,50%.
BNR „a folosit operațiunile de piață pentru a stimula creșterea dobânzilor cu aproape 300 de puncte de bază”
Urmărește-ne pe Google News
