Cercetătorii americani au descoperit că 165 de țări au datorii de cel puțin 385 miliarde de dolari (286 miliarde de lire sterline) față de China pentru proiecte agreeate în cadrul Inițiativei ”Belt and Road” (BRI), cu împrumuturi care nu sunt raportate în mod sistematic organismelor internaționale, cum ar fi Banca Mondială.
Un studiu care a durat patru ani, realizat de laboratorul de cercetare american AidData și citat de The Guardian, afirmă că poverile datoriilor au fost păstrate în afara bilanțurilor publice prin utilizarea împrumuturilor cu scop special și semi-private și că aceste datorii sunt „substanțial mai mari decât cunosc instituțiile de cercetare, agențiile de rating sau organizațiile cu responsabilități de supraveghere”.
AidData a constatat că 42 de țări cu venituri mici și mijlocii (între care Laos, Papua Noua Guinee, Maldive, Brunei, Cambodgia și Myanmar) au o expunere la datorii față de China ce depășește 10% din PIB, inclusiv.
Laos, de exemlu, are proporții semnificative din datoriile sale clasificate de AidData drept „ascunse”. Proiectul feroviar China-Laos, în valoare de 5.9 miliarde de dolari, este finanțat în totalitate cu datorii neraportate oficial echivalente cu aproximativ o treime din PIB-ul său.
În Europa, exemplul perfect este Muntenegru, care a acceptat un credit de 1 miliard de euro pentru construcția unei autostrăzi, proiect nefinalizat pentru care a solicitat ajutorul UE pentru a putea rambursa creditul. UE a refuzat cererea.
Inițiativa ”Belt and Road” a fost lansată în 2013 sub forma unui program de investiții internaționale promovat de președintele Chinei, Xi Jinping.
Sute de țări cu venituri mici și mijlocii s-au înscris pentru împrumuturi chineze pentru proiecte masive de infrastructură.
AidData a examinat peste 13.000 de proiecte BRI în valoare de peste 843 miliarde de dolari semnate în 165 de țări între 2000 și 2017. A constatat că politica de creditare a Chinei s-a schimbat dramatic în ultimii ani: împrumuturile exclusiv guvernamentale au fost înlocuite, în proporție de aproape 70% de împrumuturi acordate unor companii de stat, bănci de stat, asocieri în participație, instituții private sau unor vehicule cu destinație specială (SPV).
Această schimbare a generat o subraportare masivă a obligațiilor de rambursare – la o valoare estimată în prezent la 385 miliarde USD – pentru că debitorii primari nu mai sunt instituții guvernamentale, care au cerințe stricte de raportare a creditelor angajate.
AidData are și o constatare conexă: Beijing împrumută la rate de dobândă mult mai mari, cu perioade mai scurte de rambursare decât instituțiile internaționale de credit.
AidData a declarat că organizațiile globale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt conștiente în general de problemă, dar raportul cuantifică pentru prima dată amploarea alarmantă a fenomenului.
Pe fondul controverselor în creștere cu privire la inițiativa chinezească ”Belt and Road” și a faptului că unele guverne încercă să rezilieze sau să renegocieze anumite proiecte, împrumuturile BRI au încetinit în ultimii ani, dar datoriile asumate anterior rămân. În 2019, președintele Xi s-a angajat să sporească transparența și stabilitatea financiară a Inițiativei ”Belt and Road” și să manifeste „toleranță zero față de corupție”.
Occidentul este preocupat că împrumuturile masive acordate țărilor cu risc ridicat permit un soi de „diplomație a datoriilor”, unele state fiind forțate să cedeze Beijing proprietăți sau controlul asupra unor activelor majore în contul rambursării creditelor.
„Multe guverne sărace nu mai puteau lua împrumuturi, așa că China a devenit creativă”, a declarat directorul executiv AidData, Brad Parks.
Urmărește-ne pe Google News
