marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 mai, 2022

Dobânda cheie a băncilor centrale din România, Polonia și Ungaria ar trebui să crească până spre 8,4 – 9,1%, ca să țină sub control accelerarea inflației, potrivit modelelor de analiză folosite de Erste Group Research , care însă precizează că Banca Națională a României (BNR) se va opri la 5,5%. În prezent rata cheie este de 3,75%.

„Cu toate acestea, abordarea mai prospectivă a băncilor centrale, cu decizii bazate și pe evoluția așteptată a inflației, sugerează vârfuri mai mici în ciclul de înăsprire (a politicii monetare)”, spune analiza Erste Group Research (EGR).

Economiile acumulate de populație în perioada pandemiei vor menține ridicată inflația. Pe de altă parte, „pentru a păstra consumul în creștere ar putea să fie suficientă o rată a economisirii  ca aceea din perioada pre-pandemică”, mai spune analiza EGR.


„O astfel de evoluție va face banca centrală să-și sporească eforturile de a ține sub control inflația, pe măsură ce nivelul ridicat de consum o va menține ridicată”, potrivit sursei citate.

Salariile reale și energia

Relaxarea fiscală și sprijinul acordat debitorilor „ar putea obliga banca centrală să înăsprească mai mult condițiile monetare. În România, rata dobânzii cheie de 5,50% pentru sfârșitul acestui an „pare prea scăzută după datele recente ale prețurilor de consum”, spune EGR. Analiștii Erste amintesc că „guvernatorul BNR vede atât rata cheie, cât și inflația apropiindu-se de 5,00% pe termen mediu.

Pe de altă parte, totuși, salariile în termeni reali vor avea o evoluție negativă.

Creșterea ratelor dobânzilor  duce la plăți lunare de credit mai mari, ceea ce va micșora venitul disponibil mai scăzut în fiecare lună la nivelul gospodăriilor.


Presiunea inflaționistă a prețurilor la energie va continua, ca urmare a  inflației la nivelul producătorilor industriali, care a crescut, în martie, cu 51,7% față de martie anul trecut, în vreme ce în alte țări din Europa Centrală și de Est, creșterea a fost de peste 20%.

Contribuția scumpirii gazelor la inflația generală a fost cea mai mare în România și dublă față de „a doua clasată”, Cehia.

Creșterea inflației din aprilie, până la 13,76%, a surprins până și pe analiștii pesimiști, iar maximul de inflație al anului va fi în iunie, potrivit calculelor BNR. Inflația maximă nu va depăși 15%, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

BNR a majorat substanțial prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2022 până la 12,5% de la 9,6% și de la 3,2% la 6,7% pentru sfârșitul anului 2023, anticipând că efectul scumpirii energiei se va transmite puternic în economie.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: