La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Bulgaria vs România: Reforma și rezultatele Fiscului de la Sofia și contrareforma și consecințele ei de la București

de Alexandra Pele , 5.3.2019

Autoritățile fiscale din Bulgaria, care au implementat cu succes un program de modernizare realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, program pe care România l-a abandonat după șase ani de amânări și prelungiri, au rezultate net superioare Fiscului autohton în privința creșterii gradului de colectare.

Ca procent din PIB, Bulgaria colectează la buget venituri fiscale mai mari, în vreme ce GAP-ul de TVA, respectiv diferența dintre veniturile pe care le-ar putea obține un stat și încasările efective, este semnificativ mai redus și chiar în scădere accentuată, statul vecin aflându-se pe primul loc la nivel european în ceea ce privește corectarea acestui indicator.

Astfel, cea mai recentă analiză a Comisiei Europene arată că în 2016, GAP-ul de TVA al Bulgariei era de doar 14%, în scădere cu opt puncte procentuale față de nivelul din 2015 și cu zece puncte mai mic decât cel din 2014.

România, pe de altă partea, înregistra un GAP de TVA de 36% în 2016, cel mai ridicat din UE și în creștere față de 2015 (34%). România conduce astfel Europa la taxe neîncasate, în vreme ce Bulgaria este lider european din punct de vedere al progreselor de reducere a acestor decalaje.

Din estimările Comisiei, bugetul de stat al României este văduvit anual de circa șase miliarde de euro din cauza GAP-ului de TVA, a cărui cauze sunt atât evaziunea fiscală cât și ineficiența administrației fiscale.

(Citiți și: ”Finanțele aruncă la coș definitiv contractul de modernizare a ANAF cu BM: 6 ani și 18 de milioane euro pe apa sâmbetei”)

Dacă România și-ar îmbunătăți colectarea și ar ajunge măcar la nivelul Bulgariei, statul ar avea bani pentru o autostradă în fiecare an, reiese din calculele președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

”Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde euro. E ceva colosal ca dimensiune a impactului. Dacă am putea colecta TVA ca în Bulgaria, am putea construi o autostradă precum Comarnic-Brașov în fiecare an”, a explicat Dumitru la o conferință de la sfârșitul anului trecut.

Bulgaria, venituri fiscale peste program. România – la minim istoric

Cifrele aferente execuțiilor bugetare pe 2018 indică, de asemenea, o eficiență mai ridicată a administrației fiscale bulgare.

În primele 11 luni din 2018, autoritățile fiscale din Bulgaria au adus la buget peste 11 miliarde de euro, depășindu-și ținta programată cu 3,6%, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Fianțelor din Bulgaria.

România, spre deosebire, a colectat anul trecut venituri fiscale de circa 30,6 miliarde de euro, în condițiile în care încasările din TVA au fost cu 1,7 miliarde de lei mai mici decât cele din legea bugetului. Guvernul nu și-a atins ținta nici la capitolul accize, unde nerealizarea a fost similară, de 1,7 miliarde de lei.

Veniturile fiscale sunt cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului public, acestea fiind urmate de veniturile din contribuțiile de asigurări. Metodologia europeană înțelege prin venituri din taxe (tax to GDP) atât veniturile din taxe cât și contribuțiile de asigurări sociale colectate de stat.

În 2017, veniturile din taxe, impozite și contribuții colectate de statul vecin s-au ridicat la 29,5% din PIB, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât nivelul consemnat de România, potrivit celor mai recente date ale Eurostat.

În 2018, aceste venituri au continuat să scadă în cazul României, la puțin peste 25% din PIB, minim istoric.

Asta în condițiile în care, în ce privește nivelul taxelor, Bulgaria are un impozit pe venit de 10%, un impozit pe profit de 10%, cu 6pp mai redus decât cel din România și un TVA de 20%, cu un punct procentual peste nivelul din România (unde există și excepții: 9% la produse de panificație, 5% în HoReCa etc).

În ce a constat reforma bulgară

Bulgaria a realizat o primă reformă a administrației fiscale în perioada 2003-2009, cu ajutorul Băncii Mondiale care a oferit o finanțare totală de circa 63 de milioane de dolari, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul instituției internaționale.

”Programul de administrare și reformare a veniturilor” a sprijinit integrarea colectării veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări (pensii, sănătate și altele) pentru a îmbunătăți eficacitatea și eficiența sistemului de colectare a veniturilor din Bulgaria și a facilita dezvoltarea sectorului privat. ”Îmbunătățiri în administrarea veniturilor și o creștere economică sustenabilă au contribuit la creșterea veniturilor fiscale și a contribuțiilor cu 4,6 puncte procentuale din PIB între 2002 și 2008”, reiese din concluziile implementării proiectului.

Autoritățile bulgare au continuat să realizeze programe de îmbunătățire a colectării. Un astfel de program a fost derulat și în perioada 2015-2017, cu scopul de a crește veniturile bugetare prin reducerea economiei gri și a costurilor de conformare fiscală, potrivit informațiilor ministerului bulgar al Finanțelor.

Proiectul aruncat la coș de România

România, pe de altă parte, a decis în luna noiembrie 2018, după 6 ani de când a încheiat acordul, să abandoneze un proiect similar încheiat cu Banca Mondială.

Reforma ANAF a fost aprobat în 2013, dar proiectul a a demarat foarte greu. Primele semnale de alarmă au fost trase de instituția financiară în 2015. În 2016, Banca Mondială a hotărât prelungirea cu 2 ani a proiectului- care avea inițial termen de finalizare luna mai 2019- după ce a constatat lipsa de voință politică în ceea ce privește reforma Fiscului.

(Citiți și: ”ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială”)

Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că nu dorește să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF.

În consecință, Finanețele și-au asumat să renunțe la 52 de milioane de euro (cât ar mai fi putut deconta din proiect), să ramburseze 18 milioane de euro (cât a cheltuit până acum) și să își asume infrastructura digitală deficitară.

Mai mult, recent, Guvernul a decis să revină la vechea structură a unei administrații fiscale împărțite pe județe, în condițiile în care o precondiție a acordului cu Banca Mondială a fost restructurarea Fiscului în centre regionale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult