vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 iulie, 2014

Premierul Plamen Oreşarski (stânga) şi CEO Westinghouse, Danny Roderick, au semnat în decembrie 2013 un acord de cooperare privind centrala de la Kozlodui

Bulgaria vinde companiei Westinghouse Electric 30% din acţiunile pe care statul le deţine la compania Kozlodui NPP-New Build, companie care are ca obiect de activitate extinderea centalei atomo-electrice, anunţă agenţia Reuters.

Prin această vânzare, Bulgaria, unul dintre cele 5 state europene dependente integral de combustibilul nuclear produs de Rusia, îşi poate asigura şi un furnizor de materie primă necesar funcţionării centralei de la Kozlodui.

Urmare a presiunilor la care a fost supusă, Bulgaria a suspendat în luna iunie şi lucrările pe care le efctua pe teritoriul naţional la conducta South Stream.

Detalii ale discuţiilor oferite de directorul de la Kozlodui


Westinghouse, cel mai mare producător mondial de combustibil nuclear, parte a grupului japonez Toshiba, a finalizat discuţiile privind achiziţia pachetului de acţiuni la Kozlodui NPP- New Build, anunţă Reuters, care îl citează pe directorul executiv al producătorului de energie bulgar, Ivan Genov.

“Discuţiile s-au încheiat. Acordul acţionarilor trebuie supus aprobării Departamentului guvernamental pentru Energie. Sper ca această formalitate să fie îndeplinită în cursul săptămânii viitoare”, a declarat Ivan Genov agenţiei Reuters.

Acordul va permite Bulgariei să demareze negocieri privind finanţarea şi construirea unei noi unităţi a centralei de la Kozlodui, cu tehnologie Westinghouse, al cărei cost este estimat la 5 miliarde dolari.

Noul reactor de 1.100 megawatti este planificat să devină operaţional în 2024, a anunţat Ivan Genov.


Bulgaria este unul dintre puţinele state europene care, după dezastrul din 2011 de la Fukushima, intenţionează să îşi dezvolte capacităţile nucleare de producţie a energiei electrice, în încercarea de a ţine sub control costurile de furnizare a energiei electrice şi de a reduce emisiile de carbon în sectorul energetic.

Ivan Genov s-a adresat şi celor îngrijoraţi că un acord de asemenea importanţă va fi semnat în ultimele zile ale guvernului socialist, a cărui demisie este aşteplată la sfârşitul lunii iulie.

Principalul partid de opoziţie din Bulgaria- GERB, care are toate şansele să câştige alegerile care se vor organiza în Bulgaria pe 5 octombrie, susţine de asemenea proiectul dezvoltării centralei de la Kozlodui.

Oficialii bulgari au anunţat că noul reactor va fi construit cu fonduri americane şi japoneze.

România urmează modelul, dar cu parteneri chinezi şi în alte condiţii economice

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, la începutul lunii iunie, după o întrevedere cu preşedintele Băncii Industriale şi Comerciale din China, că această instituţie bancară a decis să susţină financiar proiectul de investiţii pentru realizarea reatoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Detalii ale parteneriatului româno-chinez în domeniul energetic au fost oferite, în ianuarie 2014, de senatorul PSD Nicolae Moga. Potrivit senatorului, “treaba este hotărâtă, se lucrează la contract”.

“Chinezii vor avea în acest proiect 51% din acţiuni şi noi românii, 49%. Ei vin cu investiţii, cu echipamente, contribuţia părţii chineze va fi în jur de 5,4 miliarde de euro, negociază cei de la Ministerul Energiei. (…) Este foarte important că nu vor veni să lucreze chinezii, vor lucra tot românii, se vor dezvolta între 50.000 şi 80.000 de locuri de muncă, pe o perioadă care se va stipula în contract, probabil 3- 5 ani. (…) Ei au început de mult negocierile, de când a fost premierul Chinei în România. Au lăsat specialiştii lor aici care negociază cu specialiştii noştri pentru a finaliza contractul, care va fi dat publicităţii, a spus Nicolae Moga.

“În acest moment, pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se desfăşoară un amplu proces de analiză şi negociere, în baza Memorandumului de înţelegere între Departamentul pentru Energie din România şi Administraţia Naţionala pentru Energie din China, semnat în noiembrie 2013, în urma căruia partea chineză va lua o decizie asupra implicării în realizarea proiectului. Vom anunţa rezultatele şi condiţiile unui potenţial contract la momentul finalizării acestui proces. Declaraţia senatorului Nicolae Moga reprezintă o poziţie personală”, se arată în punctul de vedere al Departamentului pentru Energie transmis presei imediat ce aceasta a prezentat declaraţiile senatorului PSD.

Vicepremierul Dragnea a anunţat, în mai, că discuţiile cu partenerii chinezi ating şi chestiunea unor garanţii pe care statul le va acorda investitorilor la Cernavodă.

„Toată lumea a înţeles că nu putem aştepta ca Guvernul României să emită garanţii suverane, pentru că are acorduri încheiate cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială. Au înţeles lucrul ăsta şi se lucrează intens, dar nu numai de astăzi, de o perioadă de timp, la identificarea unor soluţii alternative.  Se tot discuta şi, încet-încet, se conturează un pachet serios de garanţii, aşa încât orice investitor care se gândeşte să aloce sume de miliarde de dolari sau de euro într-un proiect de investiţii în energie să aibă o minimă garanţie că, odată finalizată investiţia, energia produsă acolo se vinde la un preţ care să poată garanta că-şi recuperează investiţia şi un minim, foarte minim profit“, a spus Liviu Dragnea, aflat într-o vizită oficială în China.

Un eventual contract va trebui să respecte legislaţia şi standardele europene, iar chinezii au fost acuzaţi de mulţi dintre est-europenii care au dorit să colabereze cu ei că pun condiţii inacceptabile pentru un stat membru UE.

De continuarea proiectului de la Cernavodă s-a arătat interesat în trecut şi Grupul CEZ

Europa încearcă să reducă influenţa energetică a Moscovei

Conflictul din Ucraina a readus pe agenda politică europeană chestiunea dependenţei energetice a UE faţă de Rusia.

În domeniul nuclear, Bulgaria, alături de Cehia, Finlanda, Ungaria şi Slovacia, sunt integral dependente de combustibil nuclear produs în Rusia.

În domeniul energetic, Bulgaria este dependentă în cel mai înalt grad de Rusia- singura rafinărie de petrol a Bulgariei este deţinută de Lukoil, iar necesarul de gaze naturale este asigurat de Gazprom.

Iminenta semnare a contractului cu Westinghouse este în concordanţă cu strategia de securitate în domeniul energetic a UE, care este împotriva monopolurilor de orice natură în domeniu.

Bulgaria a suspendat pe 9 iunie lucrările la South Stream. Decizia s-a luat după o solicitare de la Bruxelles, care a început o procedură de infringement împotriva Bulgariei şi investighează modul în care au fost atribuite contractele de construire a gazoductului.

South Stream a fost şi este un proiect politic, prin care Gazprom îşi manifestă influenţa şi cultivă dependenţa Europei de resursele ruse.

În sprijinul acestei afirmaţii vine conţinutul unor scrisori confidenţiale ale Gazprom către guvernul de la Sofia, publicate în presa bulgară acum ceva vreme.

Gigantul energetic rus ar fi dictat formulările legislative care privesc contrucţia gazoductului South Stream. Guvernul bulgar a stabilit că sectorul bulgăresc din South Stream este doar „o simplă bucată de legătură”, pentru a-l sustrage din jurisdicţia reglementărilor europene şi a intrat astfel în conflict cu Comisia Europeană.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: