După 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria și-a amintit să-și apere iaurtul și brânza albă în saramură. Ministerul bulgar al Agriculturii a anunțat că a trimis la Bruxelles solicitările pentru includerea „iaurtului bulgăresc” și a „brânzei albe bulgărești în saramură” ca denumiri cu origine protejate (DOP) în Registrul european al denumirilor cu origine protejată și al indicațiilor geografice protejate pentru produse agricole și alimente.
Întârzierea vine din cauza neglijenței oficialilor bulgari și a încrederii industriei de lactate în protecția oferită de documentele obținte de Oficiul bulgar de brevete.
O parte dintre procesatorii bulgari de lapte se așteptau ca pe piața UE să se aplice în continuare denumirile lor protejate „iaurt bulgăresc”, „brânză albă în saramură”, „zacuscă” etc., pe care le au la Oficiului bulgar de brevete. În realitate, această protecție pentru piața comună europeană s-a dovedit a fi ridicată încă din 2008, iar oficialii bulgari nu au acționat în primul an de la aderare, când ar fi putut încerca să protejeze denumirile existente deja pe piața bulgară a produselor tradiționale.
Până în 2019, oficiul de brevete a aplicat protecție numai pe piața bulgară, încălcând reglementările UE și, prin urmare, a atras proceduri judiciare din partea Bruxelles-ului, scrie publicația bulgară Duma, preluată de Rador.
Problema a fost sesizată în 2018, când în Comisia economică din Parlament a fost inițiate modificări la Legea mărcilor și indicațiilor geografice, prin care se propunea ștergerea protecției naționale pentru aceste produse pentru a se evita sancțiunile Uniunii Europene.
Din argumentele Bruxelles-ului a rezultat clar că Bulgaria putea proteja 12 luni de la aderarea sa la UE indicațiile geografice naționale existente, însă oficialii bulgari nu au profitat de acest termen. Atunci a devenit public și faptul că protecția Oficiului de brevete a fost valabilă doar într-o dispută între companii bulgare, dar nu și dacă o altă companie din UE decide să vândă în Bulgaria un produs numit „iaurt bulgăresc”.
În toți acești ani, procesatorii bulgari de lapte nu au deschis o procedură pentru protejarea mărcilor lor, iar acum s-ar putea trezi cu opoziția altor producători europeni. De exemplu, Grecia și-a înregistrat brânza sa „feta” și ar putea obiecta că brânza albă bulgărească în saramură este o variantă a acesteia.
De-a lungul anilor, industria bulgară de lactate s-a plâns în repetate rânduri că grecii au cumpărat brânză gata preparată din sudul Bulgariei, au reambalat-o sub formă de feta și au vândut-o în UE. S-a susținut chiar că o astfel de brânză a ajuns până în îndepărtata Australie.
„Mierea de Manuca de la Strandja” a fost primul produs bulgăresc cu denumire de origine protejată. În ceea ce privește vinurile, 54 de vinuri bulgărești sunt înregistrate la nivel european – 52 cu denumire de origine protejată și 2 cu indicație geografică protejată.
