Parlamentul de la Sofia a modificat vineri legea energiei, pentru a schimba statutul de gazoduct al South Stream. în interconector de reţea, care nu traversează teritoriul european. Bulgaria speră să evite astfel constrângerile din Al treilea pachet legislativ pe energie al Uniunii Europene, care interzice printre altele ca proprietarul resurselor să fie şi proprietarul infrastructurii care le transportă, pentru a încuraja concurenţa.
Parlamentarii au votat vineri o modificare legislativă ce conferă porţiunii de gazoduct care traversează apele maritime ale Bulgariei statut juridic de “netraversare a teritoriului european”, anunţă Novinite.com.
Gazoductul nu mai intră astfel sub incidenţa legislaţiei europene, mai exact, a aşa-numitului Al treilea pachet pe energie.
Dezbaterile din Parlamentul de la Sofia au fost aprinse, unii aleşi considerând că ar fi corect să se aştepte răspunsul Comisiei Europene în legătură cu amendamentele respective.
Modificarea legii vine în pofida avertismentelor Comisiei Europene şi a unei scrisori trimise de comisarului pe Energie, Gunther Oettinger, în care se cereau explicaţii privind intenţia Sofiei de a schimba statutul South Stream.
Problemele nerezolvate ale South Stream
Gazoductul South Stream nu va putea fi folosit pe teritoriul Uniunii cât timp nu respectă legislaţia UE, iar acordurile bilaterale semnate pentru construcţia gazoductului, încheiate de Rusia cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, trebuie renegociate de la zero, declara în decembrie un oficial al Comisiei Europene.
“Vă spun deschis şi cu toată francheţea că South Stream nu va funcţiona pe teritoriul Uniunii Europene dacă nu este în acord cu legea UE”, a avertizat Klaus-Dieter Borchardt, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană.
Problemele nerezolvate în cazul gazoductului se referă la tarife, a căror structură trebuie modificată şi, mai ales, la nerespectarea reglementărilor cunoscute sub numele Al treilea pachet legislativ pe energie, care interzice ca proprietarul resurselor să fie şi proprietarul infrastructurii care o transportă.
În contradicţie cu legislaţia europeană sunt şi acordurile bilaterale semnate între Rusia şi statele de pe traseul gazoductului – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, membre ale UE. Serbia face parte din Comunitatea energetică europeană.
“Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre ele (acorduri – n. red.) nu respectă legislaţia Uniunii Europene”, a explicat anul trecut Klaus Borchert, adăugând că toate vor trebui “renegociate de la zero”.
Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie a cerut Rusiei să analizeze “pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.
“Dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri”, a atras atenţia Klaus-Dieter Borchardt, la evenimentul la care au fost prezenţi oficiali responsabili de proiect din ţările implicate.
Reprezentantul Comisiei a mai declarat pentru EuroActiv.com că statele membre parte la acest proiect au trimis la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate, iar pe 18 octombrie a avut loc o reuniune,la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom.
Companiile vinovate de încălcarea legislaţiei UE în domeniul concurenţei pot fi sancţionate cu o amendă în valoare de până la 10% din venitul anual.
Problema South Stream a devenit şi mai delicată în actualul context de la graniţa de est a Europei, după ce Rusia a anexat Crimeea.
South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).
