Parlamentul Estoniei a aprobat bugetul naţional, ce include cheltuieli militare care vor depăşi pentru prima oară, în 2024, pragul de 3%, ridicându-se la 3,2% din PIB.
Parlamentul de la Tallin a fost de acord ca guvernul estonian să cheltuiască anul viitor 1,3 miliarde de euro pentru apărare, scrie dpa, preluată de Agerpres.
Estonia, un stat membru al NATO şi al Uniunii Europene care se învecinează Rusia, are o populaţie de 1,2 milioane de locuitori.
Ţara baltică vede o ameninţare directă la adresa securităţii sale naţionale în războiul pe care Rusia continuă să îl ducă împotriva Ucrainei din februarie anul trecut.
Estonia, printre cele 10 ţări din nordul Europei care îşi vor intensifica prezenţa militară în Marea Baltică
Zece ţări din nordul Europei membre ale Forţei Expediţionare Comune (JEF) au decis marţi să activeze o „clauză de apărare” care prevede desfăşurarea de mijloace militare suplimentare pentru a proteja infrastructura submarină din Marea Baltică, după mai multe incidente, notează AFP.
„Aceasta include capacităţi maritime şi aeriene care vor fi desfăşurate în centrul regiunii JEF, constituind o contribuţie militară la protecţia infrastructurii submarine esenţiale”, au indicat miniştrii apărării ai celor zece ţări într-un comunicat, la sfârşitul unei reuniuni.
„Este prima dată când o clauză de apărare este activată de către JEF”, au precizat ei, indicând că aceste activităţi ar urma să înceapă „la începutul lui decembrie”.
JEF este o coaliţie de 10 ţări condusă de Regatul Unit, din care fac parte Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia şi Suedia, asociate în jurul problemelor operaţionale de apărare din nordul Europei.
„Este vorba despre supraveghere maritimă, aproximativ douăzeci de nave de război vor fi desfăşurate în Marea Baltică, dar şi în zone din Atlanticul de Nord pentru a lua în considerare situaţia de securitate şi pentru a proteja mai bine infrastructura submarină crucială”, a declarat ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, la postul naţional SVT.
El a subliniat că este vorba de a face faţă „unei situaţii de securitate foarte gravă în lume şi în special în vecinătatea noastră”.
„Trebuie să fim capabili să realizăm acest tip de operaţiuni pentru a ne apăra infrastructura vitală, dar şi pentru a trimite un semnal Rusiei”, a adăugat ministrul suedez.
****
