joi

7 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 decembrie, 2020

Preşedintele Klaus Iohannis participă joi şi vineri la reuniunea Consiliului European, la Bruxelles. El a discutat încă de marți, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe marginea subiectelor ce vor fi abordate la întâlnire.

Pe agenda de joi a Consiliului se regăsesc: o informare asupra negocierilor UE-Marea Britanie, coordonarea eforturilor de combatere a pandemiei, schimbările climatice și bugetul multianual al UE.


Consiliul va discuta vineri despre relația UE-Turcia, migrație, situația din Belarus.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, președintele Iohannis și președintele Consiliului au discutat deja despre combaterea schimbărilor climatice, precum şi despre relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia.

„Având în vedere faptul că la reuniunea Consiliului European din 10 – 11 decembrie se intenţionează obţinerea unui acord cu privire la stabilirea unei noi ţinte, mai ambiţioase, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, de cel puţin 55% comparativ cu anul 1990, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat faptul că România susţine această propunere. Vor trebui însă luate în considerare circumstanţele naţionale şi punctele de plecare diferite în domeniu ale statelor membre ale Uniunii”, preciza Preşedinţia.

Totodată, preşedintele Iohannis a pledat pentru crearea unui cadru flexibil care să permită tuturor statelor membre, indiferent de gradul de dezvoltare, să îndeplinească eficient obiectivele în domeniul schimbărilor climatice.


Klaus Iohannis a mai precizat că tranziţia către o economie verde trebuie să fie echitabilă şi acceptabilă la nivel social, astfel încât să conducă la progresul economic al statelor şi să nu adâncească diferenţele dintre acestea, a mai arătat sursa citată.

Bugetul multianual al UE și compromisul de ultim moment

Principalul subiect al summitului va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19, căruia Polonia şi Ungaria s-au opus până acum din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual.

(Citiți și: ”Compromisul care deblochează bugetul UE: CJUE va decide activarea mecanismului de condiționare a accesului la fonduri UE”)

Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă.

Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important – stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.

Unele ţări din UE vor susţine foarte probabil această ţintă numai după ce va fi convenit bugetul multianual al UE.

UE  analizează sancțiuni împotriva Turciei

Discuţiile din Consiliu vor viza relaţia dintre Uniunea Europeană şi Turcia, iar draftul concluziilor summitului arată că liderii UE vor cere pregătirea unui set de sancțiuni suplimentare la adresa Turciei dacă acest stat nu oprește activitățile de explorare a resurselor în estul Mării Mediterane.

Administrația Prezidențială comunică pe acest subiect: „Preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea dialogului Uniunii cu Turcia, menţionând faptul că acest stat rămâne un partener important pentru Uniunea Europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare echilibrată a relaţiilor dintre Uniune şi Turcia, precum şi pentru o cooperare extinsă cu acest stat în domeniile de interes comun”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În același timp, preşedintele Klaus Iohannis exprimă deplina solidaritate a României faţă de Grecia şi Cipru.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Stagflația este cel mai mare pericol la adresa economiei globale și locale, a avertizat, miercuri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, precizând că noile date economice indică un avânt și...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: