Noul mecanism care condiționează accesul la fondurile UE de respectarea statului de drept nu poate fi activat decât în condițiile în care cea mai înaltă instanță a UE (Curtea de Justiție UE) constată legalitatea acțiunii decise politic împotriva unui stat membru. Acesta este compromisul negociat de Președinția germană a Consiliului care va permite înlăturarea veto-ului Ungariei și Poloniei asupra bugetului multianual UE și, implicit, asupra Fondului de recuperare economică.
Propunerea este conținută de draftul concluziilor pregătite de președinția germană pentru summitul UE care se desfăsoară joi și vineri, document consultat de Politico.
Ungaria și Polonia au reclamat faptul că acest mecanism de condiționare a accesului la fonduri europene este special creat și le vizează exclusiv, acuzații respinse categoric de președintele Comisiei Europene și lideri europeni. Propunerea germană oferă Budapestei și Varșoviei suficiente garanții ca să renunțe la obiecții.
”Modul de aplicare al mecanismului de condiționare va fi obiectiv, corect, imparțial și bazat pe fapte, va asigura un proces corespunzător, va fi aplicat fără discriminare și în condițiile unui tratament egal oferit statelor membre”, se precizează în draftul documentului care urmează să fie emis de Consiliu.
Potrivit textului, ”în situația în care este introdusă o acțiune în instanță împotriva anulării unei acțiuni” pregătită de Comisie, modul de aplicare al sancțiunilor ”va fi finalizat după un verdict al Curții de Justiție asupra legalătîții acțiunii, astfel încât cele mai relevante constatări ale instanței să fie incorporate în decizie”. ”Până la momentul în care modul de aplicare al sancțiunii este finalizat, Comisia nu poate propune sau aplica măsuri împotriva statului vizat”, mai precizează documentul.
Important de precizat: mecanismul de condiționare se aplică pentru viitor, adică pentru fonduri alocate prin următorul ciclu financiar multianual, și nu poate viza plăți efectuate din actualul cadru financiar multianual.
