miercuri

30 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 februarie, 2021

Veniturile bugetului general consolidat făcut public joi seara de Ministerul Finanţelor Publice sunt de 364,9 miliarde de lei (32,67% din PIB), iar cheltuielile de 444,9 miliarde de lei (39,84% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 80 de miliarde de lei, respectiv 7,16% din PIB.

Cheltuielile de investiţii ar urma să fie de 61,43 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB, în creştere faţă de 2020, când acestea au însumat 53 de miliarde de lei.

Bugetul este fundamentat pe o prognoză de creştere de 4,3% din PIB.


Veniturile bugetului de stat au fost stabilite în sumă de  174 de miliarde de lei, iar cheltuielile  de 318,4 miliarde de lei credite de angajament și 261,4 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,3 miliarde de lei.

Pentru anul 2021, cheltuielile de personal au fost plafonate la 9,8% din PIB, iar pentru 2022 la 9,1% din PIB.

Pentru anul 2021, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 55% din produsul intern brut.


Bugetele ministerelor

Guvernul a optat pe întocmirea unui buget care prevede credite bugetare şi credite de angajament. Creditele bugetare reprezintă banii alocaţi efectiv, în vreme ce creditele de angajament reprezintă suma maximă a cheltuielilor pe care le angaja un ordonator de credite.

Ministerul Educaţiei – 31,12 miliarde de lei, în creştere cu 2,8% faţă de execuţia din 2020;

Ministerul Muncii – 53,77 miliarde de lei, în creştere cu 10,12%;

Ministerul Sănătăţii – 17,53 miliarde de lei, în scădere cu 11,19% faţă de anul trecut; 900 milioane de lei din bugetul ministerului sunt destinați achiziției de vaccinuri împotriva COVID-19, iar 500 de milioane de lei operaţionalizării centrelor de vaccinare.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate – 44,8 miliarde de lei, în creştere cu doar 0,4% faţă de execuţia din 2020;

Ministerul Transporturilor – credite bugetare (bani angajaţi efectiv) de 14,1 miliarde de lei, în creştere cu 9,41% faţă de 2020, respectiv credite de angajament de până la 31,85 miliarde de lei, în creştere cu 66,16% faţă de 2020; ministerul ar urma să gestioneze proiecte din fonduri europene de 21 de miliarde de lei, aproape dublu faţă de anul trecut;

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – credite de angajament de 7,9 miliarde de lei, în scădere cu 14,11%, dar credite de angajament de până la 8,4 miliarde de lei (dacă s-ar cheltui până la acest nivel ar însemna un buget cu peste 50% mai mare decât cel de anul trecut);

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 24,3% faţă de 2020;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 26 de miliarde de lei credite bugetare (+10,4%), credite de angajament de 38,3 miliarde de lei (+58,9%); fondurile europene ar urma să reprezinte între 22 şi 34 de miliarde de lei;

Ministerul Apărării Naţionale – 22,7 miliarde de lei credite bugetare (+3,28%) şi 32,7 miliarde de lei credite de angajament;

Ministerul Afacerilor Interne – 21,5 miliarde de lei credite bugetare, în creştere cu 3,9% faţă de anul trecut;

Ministerul Economiei – credite bugetare în valoare de 6,6 miliarde de lei, în creştere cu 186% (credite de angajament de 9,2 miliarde de lei);

Ministerul Energiei – 1,1 miliarde de lei, în creştere cu 83,5%;

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 2 miliarde de lei credite bugetare, în creştere cu 11,7% faţă de 2020; 7,5 miliarde de lei credite de angajament, în creştere cu 52,5% faţă de 2020;

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Pentru anul 2021, din totalul veniturilor bugetare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, estimate la 90,3 miliarde de lei, 81,3% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale și 18,6% din subvenții de la bugetul de stat, respectiv suma de 16.766.147 mii lei.

Din totalul veniturilor bugetare, 90 de miliarde de lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,7%) şi 283,3 milioane de lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,3%).

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, sunt diminuate cu suma de 9,7 miliarde de lei aferentă Pilonului II de pensii.

În anul 2021, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 90,2 miliarde de lei.

Pentru anul 2021 veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost estimate la 4,67 miliarde de lei, din care 25,3% vor proveni din cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanțării sistemului de asigurări pentru şomaj, 27,6% din cotă parte din contribuția asiguratorie pentru muncă destinată finanțării fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 16,3% din sume primite de la Uniunea Europeană, venituri nefiscale 0,4% și 30,4% din subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 24,3% faţă de 2020”

    Oare ce proiecte se finanteaza prin bugetul alocat?
    Sunt proiecte de digitaluzare a administratie publice locale si centrala?

    Prin PNRR România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”.

    Sau prin PNRR se poate derula D igitalizarea Administratiei Publice?

    Sau nu se va intampla nimic?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. „Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 24,3% faţă de 2020”

    Oare ce proiecte se finanteaza prin bugetul alocat?
    Sunt proiecte de digitaluzare a administratie publice locale si centrala?

    Prin PNRR România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”.

    Sau prin PNRR se poate derula D igitalizarea Administratiei Publice?

    Sau nu se va intampla nimic?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: