Buget 2020: Reduceri de cheltuieli pentru politicile economice - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

4 decembrie, 2021

Buget 2020: Reduceri de cheltuieli pentru politicile economice

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 decembrie, 2019

Proiectul bugetar pe 2020 reflectă concentrarea pe imperativul reducerii deficitului bugetar produs de creșterea abruptă a pensiilor, în detrimentul politicilor economice.

Politicile invocate la construcţia bugetului de stat vorbesc despre cheltuieli inteligente pentru economie şi pentru infrastructura de transporturi în suferință, dar alocările bugetare scad la multe capitole cheie, în anul în care a început decontarea măsurilor populiste legiferate de Parlament în ultimii doi ani.


Infrastructura energetică şi de transporturi este susţinută de cheltuieli de supravieţuire, iar cele pentru IMM-uri sunt în scădere.

Mai mult reparații în infrastructura de transport

„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) are nevoie anual de alocarea de la bugetul de stat pentru activitatea de întreținere a infrastructurii rutiere de fonduri financiare în valoare de cca. 1.047 milioane de lei ”, potrivit raportului Ministerului Finanțelor (MFP) care însoțește proiectului de buget pe 2020.

Guvernul propune, însă, pentru infrastructura rutieră o scădere cu 6,6% a alocării prin credite bugetare, faţă de  execuția preliminată pe 2019: adică puțin peste 3,48 miliarde de lei.

Ca de obicei în structura bugetară, creditele de angajament pentru infrastructura rutieră sunt mult mai generoase, de aproape 22,1 miliarde de lei, de peste două ori mai mari decât în 2019, dar la fel de improbabile să se transforme în credite bugetare, adică în bani efectiv alocați.

(Citiți și: „Buget 2020, proiectul: deficit 3,59% din PIB, investiții de 4,5% din PIB. Pensia nu se mai cumulează cu salariul – măsuri de limitare a cheltuielilor”)


Pe scurt:

  • Infrastructura feroviară are parte de aproape 3,77 miliarde de lei credite bugetare (+6,1% față de 2019), departe de nevoile aferente creşterii vitezei medii pe calea ferată la mai mult decât era la înfiinţarea acesteia acum 160 de ani.
  • Reabilitarea și modernizarea metrolului București are parte de 1,24 miliarde de lei (+33,6). Creşterea se leagă de mari întârzieri și numai dacă este vorba de finalizarea magistralei spre Drumul Taberei.
  • Creşterea „capacităţii aeroportuare şi a siguranţei transportului aerian” beneficiază de  477 milioane de lei, sumă totuşi în creştere de peste 4 ori.
  • Creşterea cu 53%, până la 6,6 miliarde de lei, a cheltuielilor proprii cu proiectele cu finanțare din fonduri europene. Nevoile mult mai mari se văd în promisiunea creditelor de angajament, cifrate la aproape 25,49 de miliarde de lei, de peste 4 ori mai mari decât cele din 2019.

Energia: ”confiscări de profit” mai mici, dar și alocări mai mici 

Susţinerea operatorilor marilor reţele naţionale de transport de electricitate şi gaze naturale este mai puţin decât simbolică. Transgaz (TGN) şi Transelectrica (TEL) au fost readuse în subordinea Secretariatului General al Guvenrului, care este astfel acţionarul lor majoritar.

Cele două companii au proiecte majore naţionale, dar şi de interconectare transfrontalieră, incluse în programele europene în materie, dar subcapitolul de cheltuieli ale SGG cu „investitii ale agenţilor economici cu capital de stat” este de numai 7,9 milioane de lei, în scădere faţă de 2019.

Soluția ar putea veni de la sprijinul pentru co-finanţarea pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile, care creşte de trei ori, până la credite bugetare de 146,9 milioane de lei.

Ministerul Economiei şi Energiei prevede, în Planul Naţional de Investiţii (PNI) 240 de milioane de lei, toate legate de certificatele de emisii de gaze cu efect de seră „alocate tranzitoriu cu titlu gratuit”.

Cât priveşte co-finanţarea proiectelor cu fonduri europene, creditele bugetare sunt prea mici faţă de nevoile de modernizare ale Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN, care are nevoie de bani pentru prelunguirea vieţii Reactorului 1: 73,5 milioane de lei.

Creditele de angajament sunt pe cât de incerte pe atât de insuficiente: 1,04 miliarde de lei.

Cât privește dividendele pe care Guvernul le așteaptă de la companiile în care este acționar, suma bugetată la venituri de 4,92 miliarde de lei este mai mică decât cea încasată pe 2019 cu 27,9%, mai degrabă pentru că guvernele ultimilor 2 ani au spoliat de rezerve conturile companiilor, decât că deficitul bugetar nu ar cere mai mult.

Tăieri de la mărunțișul stimulentelor pentru IMM-uri

Programele de susținere a IMM sunt în scădere și este de remarcat pierderea de 32,8% a Start Up Nation, până la puțin peste 92,1 milioane de lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Alte stimulente:

  • Programul de „creștere a competitivitatii produselor industriale” este redus la zero, ca și anul trecut, de la 173 de milioane de lei până în 2018.
  • Pierde peste 28% din finanțare și programul de stimulare a exporturilor, până la 10 milioane de lei, dar dezvoltarea serviciilor de piață (consultanța „pe alese”) are parte de o creștere de 5,2% până la 40 de milioane de lei.
  • „Internaționalizarea operatorilor economici români” are parte de 10 milioane de lei, ca și în 2019.
  • „Programul național multianual de microindustrializare” câștigă 13,8%, până la 65 de milioane de lei.

„În condițiile unui cadru internațional dificil, România are o viziune de politici fiscale și bugetare care să potențeze și să mențină creșterea economică, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a consolida reziliența economică”, spune Raportul MFP privind situația macroeconomică, după care Guvernul și-a construit bugetul pe 2020.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr