Ministerul de Finanțe a publicat marți dimineața proiectul legii Bugetului de Stat pe 2020. Datele esențiale: creștere economică de 4,1%, investiții de 4,5% din PIB și un deficit de 3,59% din PIB.
Proiectul, cel puțin aceasta este decizia PNL până în acest moment, ar urma să fie adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, o premieră post-decembristă în ceea ce privește modalitatea de adoptare.
Guvernul se teme că proiectul ar putea fi modificat substanțial în comisiile parlamentare dacă ar merge pe varianta clasică a adoptării de către Parlament.
Proiectul de buget a fost avizat marți în CSAT.
(Descărcați AICI proiectul Bugetului de Stat 2020)
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2020 sunt în sumă de 400,7 miliarde lei
Cheltuielile de personal sunt în sumă de 109,2 miliarde lei în anul 2020
Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, pe anul 2020, se estimează la 82.299,7 milioane lei, reprezentând 7,3% din produsul intern brut.
Creșteri la pensii, instituțiile de forță și investiții – tăieri la celelalte capitole
Procentul alocat pentru sistemul public de pensii şi sistemul asigurărilor pentru şomaj este de 7,9% din PIB.
În ceea ce privește bugetul instituțiilor, Guvernul PNL păstrează ”tradiția” alocărilor suplimentare pentru instituțiile de forță ale statului, în vreme ce Sănătatea, Agricultura sau Economia vor avea bugete mai mici decât în 2019.
Cu excepția SIE, care are un buget mai mic în 20202 față de 2019, proiectul de buget arată:
- SPP va avea cu 19,5% mai mult, respectiv 272,7 milioane lei.
- STS va primi cu 6% în plus, la 630,3 milioane lei.
- Serviciul Român de Informații va primi cu 10,8% în plus, respectiv 2,67 miliarde lei.
- Bugetul MApN crește cu aproape 18%, la 21,1 miliarde lei.
- Bugetul MAI va fi mai mare cu aproape 13,1%, la 19,4 miliarde lei.
Alte ministere:
- Ministerul Agriculturii va primi puțin 18,33 miliarde lei, mai puțin cu 4,55% față de 2019
- Ministerul Transpoturilor va primi 11,8 miliarde lei, cu 3,3% mai mult decât în 2019
- Bugetul Ministerului Sănătății va primi cu 22,8% mai puțin decât în 2019, respectiv 11,4 miliarde lei, în scădere cu 2 miliarde față de 2019 – an la finele căruia s-au plătit concediile medicale restante de 3 ani, ceea ce a umflat alocările pe anul în curs.
- Ministerul Educației va primi mai mult cu aproape 3,76%, la 30,5 miliarde lei, dar ministerul este unul rezultat din comasarea cu Cercetarea, deci creșterea de ansamblu nu este relevantă.
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va avea și el un buget diminuat cu 42,2%, la 5,5 miliarde lei.
- Ministerul Muncii va primi 41,9 miliarde lei, cu 32,7% peste suma din 2019.
- Ministerul Economiei va primi cu 11% mai puțin, respectiv 1,12 miliarde lei.
- Ministerul Justiţiei are alocări de 4,904 miliarde lei, un plus de 4,74% față de 2019
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are alocări de 1,192 miliarde lei, adică un minus de 60,47% față de anul în curs
Pensia nu se mai cumulează cu salariul
În Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2020 sunt detaliate câteva măsuri ”de limitare și îmbunătățire a cheltuielilor și evitarea risipei banului public”:
- începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
- valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
- începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
- Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
