Comisia Europeană urmează să prezinte marți o revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, prilej cu care este foarte posibil să ceară țărilor membre să își crească contribuțiile la bugetul UE.
Deși detaliile sunt încă incerte, Politico a aflat, din conversații cu oficiali informați cu privire la această problemă, că este probabil ca Ursula von der Leyen să ceară țărilor mai mulți bani pentru a acoperi costuri neașteptate și crescute.
Un înalt oficial european a declarat că cele trei priorități generale ale bugetului pe următorii ani vor fi Ucraina, migrația (inclusiv banii de „parteneriat” pentru țările de frontieră pentru a împiedica refugiații să treacă în UE) și competitivitatea (adică subvenții pentru a ține pasul cu SUA și China).
Pe lângă revizuirea bugetului multianual, Comisia va prezenta mult așteptata propunere de constituire a unui Fond european de suveranitate și va propunere pentru noi surse de venituri ale UE.
”Frugalii” cer UE să ”strângă cureaua”
Creșterea contribuțiilor bugetare este condiționată de aprobarea unanimă a celor 27 state membre UE, iar așa-numitele capitale sunt hotărâte că este timpul ca UE să “ne ”strângă cureaua”.
„În acest moment avem negocieri foarte dificile în statele membre, inclusiv în Germania, așa că nu este momentul să cerem statelor membre mai multe finanțări”, a declarat vineri ministrul german de finanțe Christian Lindner.
Sigrid Kaag, ministrul de finanțe și vicepremierul olandez, a dat joi un mesaj similar: „Când vine vorba de creșterea plafonului cheltuielilor, înțelegem că aceasta a fost o perioadă foarte dificilă, dar când vine vorba de cheltuieli obișnuite, cum ar fi creșterea neprevăzută a ratelor dobânzilor, sau alte investiții necesare, ne așteptăm ca și Comisia să facă un fel de ajustări necesare”, a spus ea.
Cu alte cuvinte, Germania și Țările de jos îndeamnă Comisia să caute bani în altă parte.
Consens pe suplimentarea sprijinului acordat Ucrainei
Sprijinul financiar acordat Ucrainei este singura zonă în care țările UE, inclusiv Germania și Țările de Jos, sunt de acord că este nevoie de mai multe fonduri.
„În cazul unui sprijin suplimentar pentru Ucraina, trebuie să aruncăm o privire mai atentă. Pentru că acesta este și un angajament politic față de siguranța și securitatea pe continentul nostru. Și există un sprijin pe scară largă”, a spus Sigrid Kaag.
Comisia pregătește un nou pachet de ajutoare pentru Ucraina care se va întinde până în 2027, constând atât în granturi, cât și în împrumuturi.
Fondul suveran și-a pierdut din atractivitate
Atunci când a anunțat relaxarea regulilor pentru subvențiile naționale, Comisia s-a confruntat cu îngrijorarea că acest lucru ar oferi un avantaj nedrept statelor membre mai mari și mai bogate, care au mai multă libertate financiară pentru a-și susține afacerile.
50% din ajutoarele de stat notificate conform regulilor relaxate au fost anunțate de Germania, urmate de Franța (23,5%) și de Italia (7,8%), potrivit datelor Comisiei Europene.
Dar, în timp ce unele state membre au sperat într-un fond ambițios la nivelul UE, care ar putea echilibra diferitele capacități naționale de cheltuieli, „această dezbatere privind fondul de suveranitate și-a pierdut avânt”, afirmă ministrul german de finanțe.
Nimeni nu mai așteaptă ca Comisia să anunțe un nou fond mare, finanțat prin datorie comună a UE, idee la care până și comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a renunțat deși o susținuse inițial. În schimb, este mai probabilă o realocare a fondurilor existente către acest nou Fond Suveran, de exemplu din fondurile alocate Fondului de coeziune.
Un rol în finanțarea Fondului Suveran al UE l-ar putea juca și Banca Europeană de Investiții, care oferă împrumuturi investitorilor, susținute parțial cu garanții de la bugetul UE, în cadrul programului „InvestEU”.
***
