Miniștrii Apărării din statele membre NATO se întâlnesc miercuri la Bruxelles pentru a discuta noul plan de întărire al Statelor Baltice și Central și Est Europene în fața unor posibile atacuri destabilizatoare de tip ”hibrid”, sau al unui atac direct al forțelor rusești, anunță publicația britanică The Telegraph.
Potrivit informațiilor publicate de britanici, planurile implică trimiterea de batalioane (între 500 și 1.000 de soldați) în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria.
Planurile NATO se suprapun cu decizia președintelui american Barack Obama, care intenționează să crească substanțial cantitățile de armament greu, vehicule blindate și echipamente care vor fi staționate în statele NATO din centrul și estul Europei.
Detalii ale discuțiilor de la Bruxelles: militari americani, britanici și germani pentru descurajarea Rusiei
Potrivit publicației britanice, batalioanele NATO staționate în statele din est ar urma să fie compuse din soldați americani, britanici și germani, un puternic semnal transmis Rusiei că orice tentativă de intervenție după modelul patentat în Ucraina va atrage un răspuns ferm al statelor membre NATO.
Unitățile, care vor fi staționate prin rotație, ar urma să includă unități mobile dotate cu rachete sol-aer, sprijinite de avioane de vânătoare și de elicoptere de atac.
Deciziile de miercuri de la Bruxelles fac parte din planul general de creștere a capacităților de colectare de informații în vederea întăririi rapide a frontierelor estice ale NATO cu unități vest europene în caz de urgență și de antrenare, sub umbrela NATO, a statelor mai vulnerabile pentru creșterea capacităților de autoapărare.
Și procesul de luare a deciziilor militare va fi revizuit.
Strategii în domeniul apărării speră că dislocarea de trupe NATO va contribui inclusiv la creșterea gradului de conștientizare în rândul guvernelor est europene a pericolului atacurilor hibride derulate de Rusia.
Principiile acestui plan ar urma să fie aprobate în următoarea săptămână, ulterior urmând să fie stabilit exact numărul și naționalitatea militarilor care vor compune aceste batalioane.
The Guardian citează o sursă NATO care afirmă: ”Problema-cheie pentru ca aceste forțe să fie asigure o apărare credibilă este prezența membrilor majori ai Alianței. Vorbind deschis, Rusia trebuie să știe că, dacă încearcă ceva în statele baltice, în Polonia, în România sau în Bulgaria, atunci va da piept rapid cu militari britanici, americani sau germani.”
Publicația britanică afirmă că anumiți politicieni din Varșovia doreau acțiuni mai consistente, în care armament greu și soldați americani și ai NATO să fie staționați pe baze permanente în Polonia.
Sir Adam Thomson, ambasadorul Marii Britanii la NATO, caracterizează planurile Alianței drept o ”întoarcere în viitor”- o revenire la principiile de bază ale apărării colective pe baza unor ”tente moderne”.
”E vorba de o abordare în forță, dar cu un caracter de inovație diferit față de perioada Războiului Rece. În esență, NATO se asigură pe sine că poate face lucrurile pentru care a fost creată, lucrurile pe care este obligată să le facă prin tratatul de constituire: apărarea membrilor săi. Descurajarea este principala misiune a NATO. E vorba să devi atât de puternic încât să nu fie nevoie să lupți, e vorba să îți poți vedea liniștit de viață fără să te mai preocupe chestiunile legate de apărare”, afirmă ambasadorul britanic.
Miercuri este așteptat și anunțul ministrului britanic al Apărării referitor la participarea a două nave de război britanice la exerciții comune NATO.
Ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a avut o întrevedere bilaterală cu secretarul apărării al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Michael Fallon, în marja participării la Reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO. Mihnea Motoc a acceptat invitaţia omologului britanic de a efectua o vizită la Londra în perioada următoare.
Tot în marja reuniunii de la Bruxelles, ministrul Mihnea Motoc, s-a întâlnit și cu generalul Philip M.Breedlove, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa/SACEUR.
NATO trimite avioane Awacs în România
Alianţa Nord-Atlantică a decis miercuri suplimentarea prezenţei militare în zona Mării Negre, inclusiv prin staţionarea unor avioane de recunoaştere Awacs în România, Bulgaria şi Turcia, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de agenţia italiană Nova.
Jens Stoltenberg a făcut aceste declaraţii cu ocazia reuniunii miniştrilor Apărării din statele membre NATO, desfăşurată la Bruxelles.
„Am suplimentat prezenţa navală, dar avem şi avioane dotate cu aparatură Awacs (sisteme aeriene de avertizare şi control) în România, Bulgaria şi Turcia. Ţările NATO colaborează şi cu Georgia. Cooperarea cu această ţară este importantă inclusiv pe fondul provocărilor din regiunea Mării Negre”, a subliniat Jens Stoltenberg, referindu-se la criza cu Rusia.
Decizii ale Washingtonului
Casa Albă, anunța la începutul lunii februarie publicația americană New York Times, va plăti pentru armamentul suplimentar peste 3,4 miliarde de dolari, un buget de 4 ori mai mare decât cel aprobat în prezent. Armamentul va fi utilizat de trupele SUA și de cele NATO, care vor asigura prezența permanentă în Europa a unei brigăzi de luptă.
Potrivit oficialilor americani citați de NYTimes, echipamentele militare suplimentare vor fi trimise în România, Ungaria și Statele Baltice.
Oficiali ai Casei Albe afirmă că noile echipamente ar putea fi destinate inclusiv flancului sudic al Alianței, unde ar putea contribui la stoparea fluxurilor de migrație din Siria sau la lupta împotriva Statului Islamic.
