Banca Națională a României (BNR) se așteaptă la falimentul firmelor din cauza costurilor ridicate, în condițiiile sistării măsurilor de sprijin guvernamental, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 5 august 2022, publicată vineri.
„S-a apreciat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme”, spune documentul citat.
Analiza BNR găsește o explicație a creșterii economice surprinzătoare în variația stocurilor, ca și în formarea brută de capital fix în creștere ușoară.
„Evoluțiile implică o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, poziționat însă pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, precum și o descreștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul 2, de la valoarea deosebit de înaltă atinsă în primele trei luni ale anului curent”, spune minuta BNR.
Creșterea economică din Trimestrul 2 a fost de 2,1% față de trimestrul 1 și de 5,3% față de același trimestru din anul trecut. Pe primul semestru creșterea a fost de 5,8%.
BNR revizuie în sus perspectivele pentru 2022 și în jos pe 2023
Previziunile privind activitatea economică „sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022”, dar „pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent”.
Este de așteptat un impact advers mai puternic al războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, „doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU”.
„Evoluţia implică o inflexiune în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce şi-a reamplificat peste aşteptări valoarea pozitivă în trimestrul I 2022, este aşteptat să se restrângă relativ rapid şi să coboare gradual în teritoriul negativ începând cu trimestrul III 2023″, spune minuta BNR.
Admimnistratorii BNR au mai spus că:
- Principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei accelerări semnificative a creșterii acestuia în anul 2022.
- Dinamizării neașteptat de puternice a consumului din trimestrul I îi va succeda însă o scădere pronunțată de dinamică în 2023, inclusiv sub influența măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
- În schimb, formarea brută de capital fix este așteptată să-și accelereze doar ușor creșterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului.
- Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenței blocajelor în lanțuri de producție și a înăspririi condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat.
- Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
- Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuția bugetară din prima jumătate a anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctura economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
- Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.
Scorul majorării dobânzii la 5,50%: 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă
Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 %, de la 4,75 %, precum și creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 %, de la 5,75 % și majorarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 %, de la 3,75 %
Trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75 %.
În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
***
Urmărește-ne pe Google News
