Daniel Dăianu: E-o fantezie să ai dobânzi mici, deficit mic, inflație mică și creștere mare

În condițiile dezechilibrelor interne și externe ale României, „concomitența de dobânzi mici (cost al creditului), reducere drastică a deficitului bugetar, inflație stopată mâine și creștere economică înaltă – este o fantezie!”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, cu ocazia lansării studiului OCDE „Economic Survey of Romania”.

„Dezechilibrul extern are ca piston principal deficitul bugetar structural la care s-au adăugat efecte ale prociclicității politicii bugetare”, a spus Daniel Dăianu, în cadrul evenimentului amintit, care a avut loc joi, la Palatul Victoria, în prezența lui Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Președintele Consiliul Fiscal remarcă ideea studiului că (Planul Național de Redresare și Reziliență) „PNRR poate furniza o infuzie excepțională de resurse. Dar trebuie să fie utilizate pe proiecte bune. Bine că vom avea în sfărșit o bancă de dezvoltare”.

Daniel Dăianu a analizat câteva „minusuri importante” remarcate de studiul OCDE, în intervenția sa din cadrul evenimentului de lansare a acestuia.

Dezechilibrele externe și ajustarea fiscală

Deficitul de cont curent a fost în jur de 5% din PIB în 2019 si în 2020,  probabil peste 6% în 2021, spune președintele Consiliului Fiscal, instituție care are rolul, printre altele, de a evalua politica fiscală a statului și de a emite recomandări privind politica fiscală.

„În UE sunt puține economii cu deficite de cont curent semnificative (media OCDE a acestui deficit a fost zero în 2019).  Dezechilibrul extern are ca piston principal  deficitul bugetar structural la care s-au adaugat efecte ale prociclicitatii politicii bugetare. Dar exista si un deficit de competitivitate”, spune Daniel Dăianu.

Raportul OCDE subliniază nevoia de consolidare fiscală, de care depinde sustenabilitatea finanțelor publice. Și, „În România nu datoria publică (cca. 50% din PIB la finele lui 2021) este grija mare, ci deficitul bugetar structural”, remarcă președintele Consiliului Fiscal.

„O ajustare fiscala graduală are sens, mai ales că nu am scapat de pandemie, iar economia este fragilă inclusiv din cauza șocului prețurilor la energie. Corecția fiscală are de considerat și înăsprirea politicilor monetare în lume, ceea ce crește costul finanțării și refinanțării”, a adăugat Daniel Dăianu.

Capcana „fanteziilor”

În acest moment al intervenției sale, președintele Consiliului Fiscal a evocat „fantezia” cu care „unii” își doresc simultan dobânzi mici, reducere drastică a deficitului bugetar, stoparea rapidă a inflație și creștere economică mare.

„Ca în toate țările din OCDE, din UE, politica macroeconomică se confruntă cu dileme mari și miracole nu pot fi făcute. Nu poți decât să lucrezi cu trade-off-uri dificile, să încerci să limitezi stricăciuni și dureri”, spune expertul citat.

În context, a fost amintit faptul că banca centrală a Romaniei nu emite moneda de rezervă „și nici nu își poate permite să nu întărească politica monetară, care trebuie să țină cont și de pasii făcuți de Fed, de alte bănci centrale din regiune, de evoluții pe piețele monetare în general”.

Deficitul bugetar a fost de 6,7% in 2021, iar „corecția fermă a deficitului fiscal în anii ce vin sunt calea de a liniști piețele financiare. Dacă vom valorifica exemplar resursele europene vom atenua din impactul contracționist al consolidării fiscale”, consideră Daniel Dăianu.

Necazurile inflației și nevoia de investiții

 Și în România șocul prețurilor la energie este cauza de bază a inflației, ce conduce la efecte în lanț.

„Necazul este accentuat de dereglări în lanțuri de producție și de geopolitizarea pieței energiei. În UE nu există o politică energetică unitară iar dependența de Federația Rusă este o mare vulnerabilitate. România trebuie să valorifice în mod inteligent resursele sale pentru a-și asigura securitatea energetică și cea alimentară”.

Romania are nevoie de „investiții care să îi asigure o plasare mai bună în lanțurile de producție internaționale și care să o ajute să nu fie blocată în capcana venitului mediu (middle income trap). Și, totodată, să permită salarii mai bune , care să atenueze emigrația forței de muncă”, a mai spus președintele Consiliului Fiscal.