Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 1,444 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an, în scădere cu 12,6% faţă de perioada ianuarie-mai 2016, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).
În primele cinci luni din 2016, investiţiile străine directe în România au însumat 1,653 miliarde euro, arată datele revizuite publicate de către BNR.
Aceleași statistici BNR arată că datoria externă a României a crescut în primele cinci luni din acest an cu 1,876 miliarde euro faţă de finalul anului trecut, la 94,253 miliarde euro, un nou nivel maxim din decembrie 2014, în special ca urmare a majorării datoriei publice.
ISD, nivel-record atins în 2016
”Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.444 milioane euro (comparativ cu 1.653 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1.850 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 406 milioane euro”, precizează banca centrală.
Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor.
În 2016, companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 4,08 miliarde euro, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi nivel-record al ultimilor opt ani.
Investiţiile străine directe au acoperit integral anul trecut deficitul de cont curent al României, estimat la 4,1 mliarde euro, potrivit datelor preliminare ale BNR.
Datorii externe, datorii publice
La finalul anului 2014, datoria externă totală a României a fost de 94,744 miliarde euro, din care datoria publică era 32,833 miliarde euro.
La finalul anului 2016, datoria externă totală a României a fost de 92,377 miliarde euro, pentru ca, la finalul lunii aprilie 2017, a ajuns la 94,086 miliarde euro, arată datele BNR.
Din datoria pe termen lung, suma de 34,103 miliarde euro reprezenta datorie publică, în creştere cu 1,86 miliarde euro faţă de finalul lui 2016.
Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 34,707 miliarde euro la finalul lunii mai, în scădere cu 778 milioane euro faţă de decembrie 2016.
Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.
Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 22,3% în primele patru luni, comparativ cu 27,4% în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6,3 luni în martie, nivel comparabil cu cel din 2016.
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
1.Investitiile straine au scazut cu 5 – 600 la suta dupa 2008, asa ca scaderea ISD in 2016 nu are nici o relevanta practica – deoarece farimiturile de investitii nu mai pot sustine CRESTERA INDUSTRIALA a tarii.Caderea industriala se reflecta direct in devalorizarea abrupta a monedei nationale si traiul pe datorie…
2.Numai prezentind acest dezastru investitional, putem intelege ca actuala crestere economica este una CONSUMATORISTA, iar pretul ei este tocmai cresterea datoriei externe.Practic, Romania a devenit campioana UE la crestere economica pe datorie!
3.Cine mai poate fi dispus sa investeasca in haosul legislativ si haiducia fiscala actuala, in care nu se stie pe ce te poti baza maine, iar cu atit mai putin in anul fiscal sau pe durata investitiei industriale?
4.Investitorii industriali asteapta de 10 ani un PROIECT DE TARA, care sa bata in cuie sistemul fiscal si legislativ – asigurind functionalitate economica inalta si garantia stabilitatii sistemice.Romania de azi este condusa anarhic, de parca ar exista „patru centre de decizie diferite”, care ar fi in CONCURENTA in privinta elaborarii de proiecte si masuri economice distructive si aducereii tarii la sapa de lemn!
5.Numai cine putea respinge in „proiect de reindustrializare” oferit Guvernarii Dragnea – Grindeanu si P.S.Democrat (ca partid la guvernare) putea urmari tinerea la distanta a investitorilor industriali de marca si impiedica repatrierea migrantilor romani!
Oare sunt pregatite economia și sistemul public să răspundă unor neliniarități ,în evoluțiile viitoare ale societăii ?