BNR relaxează creditarea, pentru a doua oară în acest an: cifrele de la baza deciziei, incertitudinile și riscurile

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024.

De asemenea, BNR a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În comunicat, BNR arată că inflația a decelerat puternic în prima jumătate a anului, iar avansul PIB a încetinit în T1/2024 așteptându-se o accelerare a creșterii în T2. Consumul populației și-a continuat creșterea, factor important pentru creșterea peste prognoze a PIB în T2.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 octombrie 2024.

Cifrele care au stat la baza deciziei BNR:

• Rata inflației s-a redus în iunie la 4,94%, de la 5,12% în mai, sub nivelul prognozat ca urmare a scăderii inflației de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale.

• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat descreșterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor.

• Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3% în iunie, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 7,2% în iunie, de la 8,5% în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3%, de la 8,3% în martie 2024.

• Față de aceeași perioadă a anului trecut,avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5%, de la 3,0% în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023

• Cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

• Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat însă să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunțat, astfel încât deficitul comercial, precum și cel de cont curent și-au accelerat puternic creșterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.

• Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creșterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata șomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5 la sută – nivel inferior mediei de 5,6 la sută din a doua jumătate a anului trecut.

• Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte.

• Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante.

• În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie și a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

• Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare, iar ritmul celei în valută și-a prelungit traiectoria ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1 la sută în iunie, de la 68,8 la sută în mai.

• Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză.

• Descreșterea ratei anuale a inflației va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază și al modificărilor legislative din domeniul energiei. Acestuia i se vor alătura influențele așteptate să vină pe întregul orizont de prognoză din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din restrângerea foarte ușoară a excedentului de cerere agregată, relativ în linie cu previziunile precedente.

Incertitudini și riscuri

• Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an.

• O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.

• Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

• Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

(Citiți și: ”BNR a redus dobânda cheie, pentru prima oară după 2021”)

***