22 mai, 2023

Economia românească va decelera în 2023 și 2024, anul viitor urmând să avem o scăderea a ritmului mai puțin abruptă bazată pe speranța atragerii de fonduri europene – se spune în minuta ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României din 10 mai în care s-a decis menținerea dobânzii de referință neschimbată la 7% . Anul 2023 a început, dealtfel, foarte modest – o creștere aconomică marginală – de doar 0,1% față de T4, și aceasta bazându-se în primul rând pe consumul gospodăriilor, urmat de investiții.

Membrii Consiliului au prognozat tendința descendentă pentru rata inflației, dar au subliniat în același timp riscurile reprezentate de relaxarea politicii fiscale, prelungirea războiului din Ucraina și de instabilitatea principalelor economii ale lumii.

Principalele concluzii al ședinței de politică monetară din 10 mai 2023:

consumul gospodăriilor populației a redevenit în ultimul trimestru al anului trecut principalul determinant al creșterii economice, iar aportul substanțial al acestuia a fost urmat la mică distanță de cel al formării brute de capital fix.
creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul I 2023 prioritar de consumul privat, dar și de formarea brută de capital fix într-o proporție însemnată.
salariul mediu brut nominal și-a accelerat ceva mai pronunțat creșterea anuală de două cifre în primele două luni din 2023, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie și a celui din construcții, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.
riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și social.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, în contextul inflației și al costurilor încă ridicate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, creșterea economică este așteptată să decelereze în 2023 și în 2024
principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile încetinirii creșterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele și depozitele populației, al evoluțiilor de pe piața muncii și al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parțial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populației, odată cu scăderea ratei inflației.
La creșterea economică va continua să contribuie consistent și formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este așteptată să scadă semnificativ în 2023 și să crească ușor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică
Perspectiva activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să fie marcată totuși de incertitudini și riscuri însemnate în contextul prelungirii războiului din Ucraina, precum și de cele decurgând din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est
Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale, posibile demersuri întreprinse în vederea continuării consolidării bugetare corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar și caracteristicile recente ale execuției bugetare, precum și potențiale majorări suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate în actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global.