Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale (p.p.) la 7% pe an, decizie premergătoare unei opriri a ciclului de înăsprire a politicii monetare, consideră specialiștii.
Dobânda-cheie de politică monetară este cea care ”dă tonul dobânzilor” din piață. În noiembrie, dobânzile medii ale creditelor noi de consum erau cu 4,4 p.p. mai mari decât cele din noiembrie 2021, cele ale creditelor ipotecare cu 3,2 p.p., iar cele ale împrumuturilor corporate cu 5,6 p.p., potrivit datelor BNR. În același interval, dobânda de politică monetară a fost majorată de la 1,75% pe an la 6,75% pe an.
Economiștii cred că reducerea ”pasului” de majorare a dobânzilor este un semnal că BNR se pregătește de oprirea acestui ciclu de înăsprire, în contextul în care inflația pare să se fi apropiat de vârf și să se înscrie pe o tendință descendentă în perioada următoare.
”Există în continuare posibilitatea ca banca centrală să opteze pentru încă o majorare de 25 de puncte de bază a dobânzii la următoarea ședință. Pentru moment însă credem că decizia de astăzi marchează sfârșitul ciclului de înăsprire. Asta aduce România în aceeași tabără cu vecinii din centrul Europei, care au oprit la rândul lor creșterile de dobândă”, notează Liam Peach, Senior Emerging Markets economist la capital Economics, într-o notă transmisă investitorilor.
BNR va opri majorările, dar se va folosi în continuare de controlul lichidității
Din comunicatul de presă emis de conducerea BNR în urma ședinței de marți lipsește fraza legată de ”controlul strict al lichidității”, prezentă încă de la debutul ciclului de înăsprire a politicii monetare.
(Citiți și: ”Premieră: Băncile au redus drastic dobânzile la depozitele companiilor, pe fondul excesului de lichiditate”)
Analiștii consideră că aceasta ar fi fost derizorie, în contextul în care operațiunile realizate de Trezoreria statului în ultimele luni din 2022 au făcut ca băncile să revină pe o poziție de surplus de lichiditate față de BNR. Cu alte cuvinte, BNR nu a avut ce control să exercite, deoarece băncile au avut suficientă lichiditate și nu au fost nevoite să apeleze la instrumentele puse la dispoziție, în mod normal, de banca centrală.
Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate față de BNR de 10,9 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna decembrie, dublu față de luna precedentă, când se înregistrase un surplus de 5,5 miliarde de lei.
Cu toate acestea, specialiștii cred că BNR va continua să folosească instrumentul managementului lichidității, după ce oprește ciclul de majorare a dobânzilor.
”Ciclul de majorare a dobânzilor s-a încheiat în România, iar rata-cheie ar putea rămâne neschimbată la 7,00% cel puțin până la sfârșitul acestui an. Este posibil ca BNR să folosească în mod activ gestionarea lichidității în trimestrele următoare, în funcție de evoluțiile valutare și inflaționiste”, consideră specialiștii Erste Research.
Cu ochii pe inflație, cea care va decide nivelul dobânzilor din perioada următoare
Rata anuală a inflației din România a urcat în noiembrie la 16,8%, de la 15,9% în septembrie. BNR se așteaptă ca aceasta să scadă pe parcursul lunilor viitoare.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023”, se arată în comunicatul de presă transmis de conducerea BNR.
Banca centrală se așteaptă ca ritmul de creștere al PIB-ului să fi încetinit semnificativ în ultimul trimestru din 2022. Rata anuală de creștere a PIB real a rămas totuși robustă, ajutată de efectul de bază.
”Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, se mai arată în comunicatul BNR.
În ședința marți, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an, de la 5,75 la sută.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
***
