Incertitudinile privind investițiile în economia României sunt în creștere ca urmare a politicilor previzibile fiscală și de venituri ale statului, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019 – 2020, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a BNR din 3 octombrie, publicată joi.
Cele mai mari incertitudini „au ca sursă conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019 – 2020, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului, precum şi potenţialul impact al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesară, dar şi inevitabilă, o corecţie fiscală în perspectivă, în vederea readucerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere”, spune documentul citat.
Administratorii BNR au au „convenit că ajustările sunt de aşteptat să vizeze cu prioritate cheltuielile de investiţii, dar că momentul iniţierii consolidării fiscale, precum şi ritmul şi magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat„, potrivit minutei.
Incertitudini „ceva mai mici continuă să decurgă şi din unele practici bugetare, precum şi din frecventele măsuri fiscale şi modificări legislative implementate în ultimii ani – cu impact asupra profiturilor şi încrederii companiilor -, precum şi din ritmul absorbţiei fondurilor europene”.
„În schimb, incertitudini şi riscuri mărite s-a considerat că vin din mediul extern – atât pe calea comerţului exterior, cât şi prin intermediul încrederii şi al investiţiilor străine directe -, în condiţiile sporirii riscurilor la adresa economiei zonei euro şi a celei globale induse de războiul comercial şi de Brexit, dar şi ale relaxării conduitei politicii monetare de către băncile centrale majore”, se arată în document.
În trimestrul 3, exportul net e posibil să-şi fi mărit din nou contribuţia negativă la avansul economiei româneşti, dată fiind reaccelerarea creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în luna iulie, pe fondul încetinirii sensibile a creşterii anuale a exporturilor, concomitent cu redinamizarea importurilor de bunuri şi servicii.
Totodată, „deficitul de cont curent şi-a accentuat trendul de adâncire în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut – în pofida unei relative ameliorări a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare -, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să scadă”.
Consiliul de adminiustrație al BNR a concluzionat că rata anuală a inflaţiei „se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei până la finalul anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2% în decembrie 2019 şi la 3,3% la finele trimestrului 2 2021.
Acţiunea factorilor pe partea ofertei va continua să fie uşor dezinflaţionistă în septembrie-octombrie, dar va redeveni moderat inflaţionistă în ultimele două luni ale anului.
Influenţe în dublu sens sunt aşteptate în principal din evoluţia recentă şi viitoare a preţurilor volatile, în timp ce efecte constante, marginal mai inflaţioniste decât în prognoza anterioară, se prezumă din partea preţurilor administrate şi a preţului tutunului.
În schimb, pe orizontul mai îndepărtat de timp dinamica preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale ar putea devansa sensibil valorile anticipate anterior, au atenţionat unii membri ai Consiliului, dată fiind probabila eliminare, în scurt timp, a restricţiilor impuse pe piaţa energiei prin actele normative în vigoare”, se menţionează în minuta BNR.
Au fost semnalate însă şi incertitudinile mărite asociate perspectivei apropiate a cotaţiei petrolului – în contextul încetinirii tot mai evidente a economiei globale şi al volatilităţii tensiunilor geopolitice -, precum şi eventuala creştere peste aşteptări a producţiei agricole în acest an, cu efecte asupra evoluţiei pe termen scurt a preţurilor produselor alimentare.
Membrii Consiliului au sesizat şi o relativă intensificare a activităţii de creditare, în condiţiile în care creditul acordat sectorului privat şi-a reaccelerat uşor creşterea în primele două luni ale trimestrului III, iar media dinamicii sale a revenit la nivelul din trimestrul I, reprezentând vârful ultimilor 7 ani.
Ca de obicei BNR a reamintit „importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare.
În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială”.
Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară;
- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 % și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 %;
- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
