joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 iulie, 2022

Anii 2021 și 2022 sunt cei mai fierbinți din 2010 încoace, pe harta termică a presiunilor inflaționiste, elaborată de Banca Națională a României (BNR).

Și în perioadele martie 2010 – mai 2011 și mai 2012 – ianuarie 2013 presiunile inflaționiste (culoarea roșie pe grafic) au fost importante, dar din a doua jumătate a anului 2021 acestea au accelerat într-un ritm fără precedent și au devenit predominante.

Din 2013 până prin 2017 a fost „o perioadă mai lungă caracterizată prin niveluri reduse ale ratei inflației, în ciuda unei activități economice relativ robuste pe plan intern, dar pe fondul mediului dezinflaționist global (culoarea albastru din grafic) și al creșterii importanței relative a factorilor externi în explicarea dinamicii prețurilor interne”, spune cel mai recent raport anual al BNR.


BNR folosește metoda hărții termice pentru a identifica din vreme posibilele surse de abatere a ratei inflației de la nivelul țintei stabilite. Harta termică este rezultatul analizei unui portofoliu de 24 de indicatori (la frecvență lunară) relevanți pentru dinamica prețurilor din România, împărțiți în patru categorii:

  • măsuri ale inflației de bază,
  • anticipații inflaționiste,
  • presiuni inflaționiste asociate mediului intern, respectiv
  • asociate celui extern.

Cele dintâi presiuni inflaționiste au fost pe piața muncii, peste care a venit războiul

„Începând cu anul 2017 și până la debutul crizei pandemice, se observă un nou puseu inflaționist asociat intensificării presiunilor inflaționiste interne, reflectate inclusiv la nivelul indicatorilor specifici pieței muncii”, spune raportul BNR.

Indicatorii decisivi au fost: minimele istorice ale nivelului ratei șomajului (BIM) și dinamica „robustă a câștigurilor salariale din sectorul privat”.

Apoi a urmat reducerea semnificativă a prețurilor energetice, ca urmare a prăbușirii activității economice din cauza restricțiilor de mobilitate din primul an al pandemiei (mai ales).


De aceea, a fost și mai mare șocul scumpirilor fără precedent ale scumpirii energiei, ca urmare a războiului Rusiei din Ucraina.

 Accelerarea inflației din a doua jumătate a anului 2021 și prima parte a anului 2022, a fost „cel mai amplu episod de creștere a prețurilor din perioada regimului de politică monetară de țintire a inflației (adoptat în august 2005)”.

Creșterea fără precedent a inflației „este atribuită majorării alerte a prețurilor bunurilor energetice, suprapusă unor șocuri suplimentare de ofertă, resimțite la nivel global (majorări substanțiale ale cotațiilor produselor agroalimentare, sincope în lanțurile globale de producție și aprovizionare).  Aceste evoluții nefavorabile au fost exacerbate de conflictul din Ucraina”, explică BNR.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: